SUSPANS.ro în luna cadourilor

Anul 2013 a și început, iar noi suntem încă datori cu două cronici de anul trecut, pe care nu le puteam însă finaliza înainte de a fi siguri că am cuprins toate povestirile. Ca să ne achităm, iat-o pe prima dintre ele, consacrată prozei apărute în rubrica dedicată a revistei on line…

SUSPANS.ro, care deschide seria decembristă cu „Șoapta irealității”, de Gabriela Voicu, o schiță centrată pe un personaj feminin introspectiv, încercând să ne arate din interior cum stă treaba cu deformarea percepției, alterate de diverse patologii mintale. Terminând lectura, îmi stăruia în minte impresia de lucrare didactică (întărită probabil și de nota finală – cele două paragrafe explicative, scrise cu italice), deși textul e împânzit de mici greșeli, unele, ce par sistematice, cu atât mai ciudate ( și cum”, „se desfăceau la suprafață niște petale”, „voiam toate scenele de noaptea trecută să dispară complet”), altele mai degrabă cu totul accidentale („Am ronțăit la ei și mi-am băut ceaiul, simțind cum îmi revine buna dispoziție, în vreme ce butonăm telecomanda”, „Veneam la ține, „Deja nu mai reușesc să fac propriei minți când sunt lucidă.”, „dintotdeuna”). Li se alătură o serie de formule cu iz de dezacord („un corp care se zbătea stângace, „arăta acum cameră de la apartamentul acela blestemat”, „Am simțit dârele roșii, urmele de gheare de pe pielea antebrațelor mele cum mă arde, „Mi-am coborât privirea spre el, așteptându-mă să le văd roșii, sângerânde”) și multe, multe probleme privind succesiunea timpurilor verbale.

În privința apartenenței la domeniul ficțional-speculativ, povestioara nu întrunește nici pe departe condițiile, autoarea construindu-și fărâma de suspans pe seama stărilor personajului său, de la care ne putem aștepta la cele mai bizare sau periculoase lucruri. Nimic fantastic, nimic magic, și cu atât mai puțin scintificțional.

Nici cea de a doua piesă din serie, „David (I)”, de Ionuț Buda, în fapt, un foileton, nu aparține regatului nostru ficțional. Dar, plasându-se în teritoriul fabulos al aventurii exotice, are acel aer de ficțiune pulp pe care, cândva, mulți dintre noi am îndrăgit-o. În plus, autorul folosește un ton ce amintește de Daniel Defoe și de universalitatea literaturii de aventură, foarte potrivit cu miezul poveștii. Departe de a fi perfectă, scriitura necesită o serie de ajustări, cu precădere în privința folosirii timpurilor verbale (pe care le alătură uneori nepotrivit, ca în „alergase cât de repede putu”, „am ieşit încet şi m-am îndreptat spre morminte în speranţa că femeile nu se sufocară încă.” și altele asemenea). Mai notăm una bucată „eufonie”, ușor de evitat, „Africa ca iezuit”, iar la final îl felicităm pe autor și-l așteptăm. Mult succes! 🙂

Tot de un foileton avem parte și la poziția a treia din listă, completată pe 12 decembrie 2012. Este vorba de partea a VII-a a lucrării „Din ștreang”, de Aurelia Chircu, pe care am urmărit-o în paginile revistei SUSPANS.ro cu începere din mai, anul curent. Redactat mult mai îngrijit ca precedeantul fragment (nu ne-a sărit în ochi decât o fomulă prețioasă cu iz de pleonasm – „motivul din pricina căruia” – și una sau două ciobiri, gen „Nu pot vorbi de faţă de faţă cu acest…”), textul de față pare să aibă o dimensiune ficțională încă și mai puțin speculativă, insistând mai cu seamă pe sfera horror nefantastică a criminalității în serie. Doar sugestia cu iz paranormal de rândul trecut (a se vedea articolul nostru „Încă puțin… SUSPANS.ro”) ne face să considerăm că, parțial, fragmentul se poate conecta la sfera noastră de interes…

Încă un foileton ne oferă SUSPANS.ro și la poziția următoare, a patra. Este în fapt vorba de partea a 6-a din „Zodia Mielului”, de Mihai Hafia Traista, care se așază și ea, ca și precedenta poveste, mai mult în arealul genului crime, având cu ficțiunea speculativă legături trecute și doar sugerate. Găsim în continuare în text și câteva mici derapaje de formă (un numeral, de pildă, apare scris mai întâi ca „șasesuteșaizeciși șase”, apoi ca „șasesuteșaizecișișase”, se folosesc prescurtări la unități de măsură, ca în rezolvarea problemelor de fizică din liceu, „treizeci de km.”, în vreme ce numeralul e scris literal etc.), dar fără un rol decisiv asupra poveștii, pe care o apreciem ca suficient de bine articulată și credibil așezată pe fundalul unei lumi zidite frumos, recognoscibil. Pentru toate aceste realizări, se cuvine să mulțumim autorului și să-i spunem că-l mai așteptăm…

Pe 24 decembrie (ajun de Crăciun), lista de ficțiuni a revistei SUSPANS.ro ajunge la cota a cincea, completându-se cu povestirea „Arbore secant”, de Diana Alzner. Interpretabilă în mai multe chei, povestea poate fi văzută ca o inedită abordare a temei scientificționale a contacului (extratereștrii ne transformă într-un soi de viețuitoare de cultură, închizându-ne într-un univers multireal de tip fagure, pentru un scop care ne depășește), dar și ca o piesă slipstream, în care imaginarul și realul sunt separate de o frontieră abstractă, traversabilă prin ritualul unor evenimente stranii. Am încadra-o în zona de graniță. Ceea rămâne însă până la urmă remarcabil este modul în care autoarea vîlceană evoluează, căutând orizonturi de exprimare noi, cărora poate, iată, să le dea viață. Multe felicitări și multe mulțumiri! Împreună cu urările nostre de bine! 🙂 Așteptăm de la domnia sa un volum… Poate că va fi să se împlinească în 2013! 🙂

În amintirea lunilor în care SUSPANS.ro surclasa de departe toate celelalte publicații din aria noastră de observare, la 26 decembrie, buna revistă mai trage o dată. Salva din a doua zi de Crăciun e o poveste tristă, anticipativ-morbidă, făcând și ea parte doar în… parte 😉 din zona spec-fi. Construită ca alternanță între planul vieții reale și cel al lumii spirituale, privită ca decisivă, lucrarea „One for the road” (între altele, nu suntem convinși de titlul englezesc), semnată de Cristinel Dedal, face bună casă cu un alt fel de fantastic, împrumutând în recuzită entități supranaturale, dar centrându-se mai degrabă pe ideea de destin. Găsim că domnul Cristinel Dedal are, în bună măsură, verbele acasă, așa că-i mulțumim și domniei-sale, transmițându-i totodată că-l așteptăm să ne convingă și cu o poveste din cele pe care le iubim o idee mai mult… 🙂

Șase texte de ficțiune sunt o contribuție mai mult decât onorabilă pentru o publicație on line, cu audiență liberă. Rămânem însă la ideea că SUSPANS.ro abordează din ce în ce mai puțin proza speculativă, concentrându-se tot mai vizibil asupra domeniului ficțiunii de suspans, pentru care, de altfel, a și fost înființată. 🙂 Dorim succes revistei, însă considerăm că renunțarea la monitorizarea ei ca publicație electronică reprezentativă în domeniul spec-fi românesc este tot mai justificată, așa încât, din martie 2013, destul de probabil că ne vom reorienta.

La mulți ani tuturor colaboratorilor și cititorilor săi!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: