Capitalismul care nu mai este…

După noaptea de azi-noapte (destul de lungă, fiindcă, nițel obosit de lăcomia cu care m-am înfruptat la prânz din bunătățile Crăciunului, am adormit devreme), în această a doua zi de sărbătoare m-am trezit cu noaptea în cap. Am fost în picioare înainte de ora cinci. Am pornit calculatorul și am citit mai întâi textul Dianei Alzner, postat pe SUSPANS.ro în 24 ale lunii, am scris despre el câteva fraze (le veți citi peste câteva zile) și am purces să caut, nu știu ce, pe Net. Am intra mai întâi pe blog, să văd ce anume s-a mai întâmplat de ieri, când am pus nu mai puțin de trei articole. Nu mare lucru. Am răspuns puținelor mesaje și am căutat în lista blogurilor de top. M-am decis să citesc un articol dintr-un blog numit Capitalism pe pâine, pe care l-am tot văzut în primele locuri, și l-am mai cercetat din când în când, conținutul său lăsându-mi impresia că sunt acolo niște inși cu idei cel puțin ciudate, cumva fundamentaliste. În articolul cu pricina, intitulat „Statul nu e sindicatul vostru”, am simțit nevoia să comentez câteva idei. M-a izbit mai întâi un fragment pe care am să-l citez: „Când mă așez la o masă să negociez cu cineva, îi strâng mâna, îi zâmbesc, dar știu clar că unul din noi o să plece cu un cuțit în spate.” I-am răspuns: „asta e mișto! Esența capitalismului?”. Am dat ceva mai jos de o altă frază croită duplicitar: „In ultimii 20 de ani, societatea civilă românească a fost inexistentă. Sindicatele au fost trambuline politice pentru niște șmecherași cu gura mare. Iar ONG-urile au fost tot niște șmecherii, de importat mașini fără taxe, iar mai târziu, de tocat fonduri europene.” I-am răspuns și eu: „Adevărat! Dar ca să putem folosi cum se cuvine mecanismele societății civile bazate pe principiul libertății de asociere trebuie să fim indivizi educați. Or într-un stat mafiot, care, cum spuneați mai sus, a transformat școala într-o mașină de adunat șpăgi, așa ceva nu e nici măcar posibil, darămite încurajat…” Mi-a răspuns un oarecare Dan, zicându-mi: „N-are nici o treaba educatia cu lupta pentru proprietate. Am vazut salbatici care isi apara proprietatea cu bata, in timp ce ditamai universitarii sug p..a comunistilor. /Pentru lupta iti trebuie in primul rand coaie, ceea ce poporului roman ii cam lipseste.” I-am răspuns că nimeni nu duce lipsă de coaie (iertat să-mi fie limbajul licențios), dar că eu trăiam cu impresia că, pentru a lupta, ai nevoie mai întâi de gândire, altfel ai pierdut din start. Nu mai pot să reproduc fragmentul, fiindcă admin-ul, foarte amabil, l-a șters, păstrându-i domnului Dan ultimul cuvânt, dar oricum asta era ideea.

Mai în aval, am mai spicuit ceva din articol, „Şi angajații incompetenți sunt protejați, şi bancherii care dau credite în prostie, şi minele de cărbuni nerentabile, şi CFR-ul, şi spitalele unde se fură ca-n codru.”, fragment pe care l-am comentat astfel: „să înțeleg că statul n-ar trebui să protejeze nimic, și totul ar trebui să funcționeze pe principiul rentabilității? În cazul ăsta, nesubvenționarea transportului de cărbune energetic pe calea ferată ar crește și mai mult prețul curentului electric, iar un sistem medical construit pe criteriul profitului n-ar oferi nimic celui care nu poate să plătească. De pildă…” Mi-a răspuns tot musiu Dan, vizibil vitriolat: „Tu pe ce blog crezi ca esti, tataie? Vreunul socialist, ca matale? Noi aici spunem de multa vreme ca sarantocii nu trebuie sa primeasca asistenta medicala gratis de la stat.” Apoi m-a trimis la un articol încă și mai radical, numit „Viața săracilor nu trebuie salvată”, comentându-se singur. Fiindcă mesajul meu, intermediar, în care ziceam că sperasem să fi nimerit între oameni civilizați, care acceptă și alte idei și că blogul ar trebui să se numească nu Capitalism pe pâine, ci Capitalism sălbatic, mesajul meu, spuneam, iarăși a fost șters.

I-am răspuns din nou: „Sărăntocul ar putea fi mai deștept ca dumneata. Și s-ar putea să te salveze și el într-o zi, dacă-i dai o șansă… Dacă un țânc de la țară, care n-are acces la educație, moare prematur de apendicită purulentă, înainte de a ajinge un mare medic care să-ți salveze ție viața într-o zi, te aranjează cu ceva asta? Dormi liniștit?” (Păstrez și greșelile cu care am scris, febril.) Mesajul meu n-a apărut imediat. Acum văd că l-a pus nenea admin-ul, dar numai ca să permită iarăși domnului Dan un răspuns devastator: „Alt comunist, care vrea sa ne convinga ca e spre binele nostru sa-i dam lui pomana. Berbecule, eu o sa am intotdeauna asistenta medicala mai buna ca tine. Pentru ca ma costa mult mai putin sa platesc doar pentru mine, decat sa platesc si pentru mine si pentru tine si pentru țâncul de la țară. Doar un dobitoc de stanga nu e in stare sa faca un calcul simplu. Si se mai da si mare educat. Inapoi la aritmetica, socialisti analfabeti!” Uluitor! Domnul Dan, care nu este berbec, așa ca mine, își închipuie că, atunci când se abonează la o instituție privată de asistență medicală, achită odată cu modesta dumisale notă de plată și cercetarea medicală desfășurată în zecile de institute din întreaga lume, achită și costurile școlilor care pregătesc cadre medicale de toate nivelurile, achită și costurile sistemului public de urgență, și încă multe alte costuri, pe care le presupune sistemul medical ca întreg. Domia-sa își închipuie că un spital e așa, ca o crâșmă, în care intri țanțoș și comanzi: „Băiete! O hernie inghinală dreapta! Da’ vezi să fie proaspătă!” Apoi lași umilului chirurg banii (se poate și cu card, dacă spitalul e dotat), plus, eventual, un bacșiș generos, fiindcă, nu-i așa, îți permiți.

Apoi, mai în jos, musiu Dan mai găsește în sine zvâcul să ne mai dea încă o lovitură: „Şi subvenţionarea aia costă mai puţin decât diferenţa de preţ cu care ar creşte preţul curentului electric? Ha ha ha.” Fără însă de a ne acorda dreptul să și răspundem. Lucru pe care, de altfel, nici nu l-am mai încercat în spațiul numitului blog, fiindcă ne-am dumirit. Domnii de acolo fac parte din acel soi de oameni care au tot timpul dreptate, deținători de adevăruri absolute, iar noi, cei care, din neștiință, vezi bine, n-avem aceleași idei cu dânșii suntem ba comuniști, ba socialiști, și întotdeauna analfabeți.

Aș fi trecut cu discreție peste incidentul cu pricina, dacă nu m-ar fi nedumerit numărul mare de vizite pe care-l are acel site, tot timpul aflat în topul blogurilor de limbă română. Propaganda funcționează deci, iar dacă numărul adepților săi va tot crește, să nu ne mirăm, într-o zi, când lumea va arăta ca „Ferma animalelor”, ca „1984” sau ca alte universuri distopice, asupra cărora, niște analfabeți din alte vremi ne-au tot avertizat.

Mă mai ține să nu disper doar speranța că, din fericire, majoritatea românilor sunt, așa needucați cum se află, mult mai cu bun simț decât ultracapitaliștii aceștia, care au uitat că respectiva orânduire socială a fost cândva, la începuturile sale, bazată pe un soi de echitate concurențială, asigurând tuturor întreprinzătorilor șanse egale la pornire. Era vorba acolo de drepturi ale omului și cetățeanului, asigurate prin responsabilitatea asumată a statului, de monedă stabilă, garantată de stat, de sacralitatea proprietății, de educația publică, de armată, de instituțiile republicii, funcționând spre binele tuturor. Era social statul acela, chiar dacă era capitalist, vezi bine! Numai că se baza pe un capitalism aducător de prosperitate pentru toți, nu doar pentru unii. Cel despre care se face azi vorbire nu-i mai seamănă absolut deloc. Fiindcă niciun individ din plebe, oricât de valoros ar fi și oricât de mult ar munci, nu mai poate ajunge în elita socială. Capitalismul de azi se bizuie pe o elită autosuficientă, castizată, ermetică, iar ăsta e drumul sigur către totalitarism. Care n-a fost, nu este și nu va fi doar apanajul stângii. Numai un berbec mai poate înghiți azi o asemenea gogomănie!

Anunțuri

One Response to Capitalismul care nu mai este…

  1. Ben Ami spune:

    frumosssss 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: