Un HELION ON LINE decembrist

HELION ON LINE îşi începe Laboratorul SF din decembrie cu o schiţă epistolară amintind de „Telegrame” (I.L. Caragiale). Schița poartă titlul „La CERN are loc un experiment in secret” și e semnată de Adrian Chifu. Folosind mesaje postate pe un ipotetic forum de discuţii, autorul construieşte cu inteligenţă o istorie apocaliptică de cea mai bună densitate. Veți găsi în ea o lume în care timpul se răstoarnă în el însuși, dezarticulându-se, răvășind astfel, dacă mai era nevoie, o societate omenească aflată în plin haos comunicațional. Autorul surprinde bine educația tot mai precară a insului de rând, contemporan unor experimente realizate de inși temeinic instruiți, dar ale căror curiozitate bolnavă și dorință de nou cu orice preț au depășit de mult limitele omenescului. Să sperăm că oamenii de știință din realitatea CERN știu bine ce fac… 😉

Dacă întâia piesă din dubletul decembrist al Laboratorului SF helionian este demnă de comentarii elogioase, cea de-a doua, intitulată „Oracolul”, de Eugen Cădaru, are darul de a stârni nelămuriri. În primul rând am ridica din sprâncene la faptul că lucrarea a fost totuși distinsă cu Premiul al III-lea la recent încheiatul Concursul Național de Proză Scurta Helion 2012. Asta ne-ar putea spune câte ceva despre nivelul de anul acesta, dar să nu tragem concluzii de la primul act…

Găsim însă motive să fim explicit nemulțumiți din cauza unor evidente fisuri în expunerea faptelor ce alcătuiesc intriga (sistematic, fratele lui Alex ajunge înaintea sa la întâlniri, deși lucrează amândoi în aceeași clădire și au aceleași dificultăți de transport (lifturi și coridoare aglomerate) și alte mărunte, dar multe ciudățenii de soiul acesta), la care se adaugă o insuficientă motivare a titlului ales (site-ul-oracol rămâne, până la final, o incertitudine), și o la fel de fragilă motivare a unor acțiuni, întreprinse de personaje, de maximă importanță în ecuația narativă („Alex, întreaga societate este clădită pe miliarde de miliarde de minciuni, mici sau mari. Eu cred că dacă oamenii n-ar mai avea posibilitatea să spună o mulțime de mici minciuni zilnice, ar izbucni imediat un măcel total din care nu ar scăpa absolut nimeni…”). În plus, încheierea expunerii dă impresia că firul intrigii e pur și simplu retezat, ca și cum autorul ar fi ajuns la un blocaj și n-ar mai fi găsit idei și resurse să meargă mai departe.

Nici în privința normelor de limbă nu stăm mai bine, fiindcă textul conține câteva virgule rău așezate, uneori chiar interpuse fatal („fiecare ieșire din birou, i se părea…”) ori forme greșite ale unor cuvinte, mai mult („cine ar putea știi) sau mai puțin („se hotărât să îşi arunce o privire”) gravissime. Și, ca din meniu să nu lipsească nimic, scriitura și stilul sunt alterate mai la tot pasul de gestionarea precară a timpurilor verbale („După ce George plecă, Alex şi-a băut în linişte ceaiul şi apoi a urcat înapoi în biroul lui.”), la care se adaugă și câteva formule nepermis de familiare în context („frati-su” – nerecomandată în expunerea de autor la persoana a III-a), franco-anglofil-prețioase („cafeneaua de vis-à-vis de building-ul în care lucrăm”), șchioape („cu excepţia a altor două întrebări”„a”-ul e în plus) sau violent „eufonice” („magică care).

Dacă de motivările juriului Concursului Național de Proză Scurta Helion 2012 nu avem motive temeinice să ne îndoim, membrii săi probând an de an (de când îi urmăresc eu, în mod cert) un raport rezonabil obiectiv/subiectiv în aprecieri, găsim totuși de cuviință să facem afirmația că domnul Eugen Cădaru a avut și manifestări literare publice mai demne de luat în seamă decât cea de față. Din câte ne amintim însă, domnia-sa nu a reușit să depășească unele dificultăți asupra cărora credem că a mai fost atenționat (legate mai ales de normele de limbă), iar acum ne descoperă și altele (problema succesiunii timpurilor verbale, de pildă), motiv pentru care îi recomandăm să mediteze ceva mai mult asupra tehnicilor de scriere creativă, ale căror reguli se dibuie cel mai bine prin lecturi bogate și exercițiu, nu înainte de a-și completa golurile din gramatică.

Să mulțumim la final insulei timișene pentru darurile ficționale de sărbători și să le urăm numai bine, lor și tuturor cititorilor pe care-i au!

Crăciun fericit și la mulți ani!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: