Încă puțin…

SUSPANS.ro

Încercând să recapete ceva din turația ficțională cu care ne-a obișnuit, SUSPANS.ro demarează în luna octombrie cu fragmentul de roman „Cum mi-am lichidat şefu’”, purtân semnătura lui Iulian Sîrbu. Despre autor și despre stilul său de a povesti (cu iz de Americă timpurie de veac XX) am mai vorbit în postul nostru „Un august plin de… SUSPANS.ro”. Găsim și aici același tumult narativ despre care pomeneam atunci, căci evenimentele ne trec și acum pe dinainte ca de pe o peliculă din apusele vremi ale filmului mut, populată din păcate cu destul de multe clișee. În plus, și scriitura e spuzită cu expresii licențioase incluse chiar în expunerea personajului narator (istorisirea e în persoana I), cum ar fi „Se cacă pe el…” sau „în pizda măsii” (între altele, corect era mă-sii), greșeli de tastare mărunțele („o să am e lucru”, „văd capul cu apare de după rulotă”), dar și stângăcii de stil („iese afară”; „Ieşim afară”) și erori flagrante de formă, ca, de exemplu, în „la măsa” (corect este mă-sa) ori „un tratament care trebuie să-l urmez” (corect este tratament pe care trebuie…). Fără a avea pretenția că suntem acasă la noi în țara ficțiunii policier, am găsi totuși potrivit să stăruim pe lângă autor în a-și domoli iuțeala istorisirii, căci altfel vom avea de citit o narație alergată, plină de volburi, căreia cu greu îi vom putea ține șirul. Și, ne întrebăm, care mai e atunci plăcerea lecturii?

Deși nu e un fragment dintr-o lucrare mai amplă, sau un episod de folieton, cea de-a doua povestire din lista rubricii de proză de la SUSPANS.ro pe luna octombrie, „Critică letală”, de Tiberiu-Virgil Popescu, este și ea… excerptică. Faptele istorisite sunt parcă rezumate dintr-un amplu reportaj de revistă de can-can imediat postdecembristă, scris numai cu scopul de a atrage cititori prin istorisiri cât mai șocante. Fără a ține seama de densitatea psihologică a personajelor, autorul își desprinde din fundal eroina centrală a poveștii dincolo de jumătatea expunerii, înmulțind pur și simplu, pe nepusă masă, cu -1 un profil conturat până atunci în cu totul alt registru. Povestea criminală apare astfel ruptă, simplă alăturare a două secțiuni asemănătoare în unele privințe, dar nepotrivite. Textul rămâne însă, dincolo de această răsturnare caracterială, o construcție interesantă, care, credem noi, ar fi meritat mai multă meditare înainte de a fi oferită public. Îl mai așteptăm pe Tiberiu-Virgil Popescu, fiindcă pare să aibă forța necesară spre a dezvolta o scriitură de bună calitate. Îi urmă însă multă răbdare!

Din partea a VI-a a nuvelei-foileton „Din ștreang”, de Aurelia Chircu, n-am rămas decât cu trimiterea intrigii în ezoterica teorie a reîncarnării (e și ăsta tot un fel de fantastic speculativ, la urma urmei) și cu o colecție nefericită de virgule flagrante: „îşi simţi ochii, umezindu-se”; „nu te-aş avertiza că la următorul reproş, te trimit frumuşel pe lumea cealaltă”; „hanul unde voiau să poposească, nu era foarte departe.”; „un om bun, un creştin nu s-ar fi bucurat de sentinţa lui”; „m-am enervat iarăşi, că în depărtarea mea de cele sfinte”; „sângele acela pe care-l vărsasem, era al fiinţei pe care o idolatrizam”; „locul acela aflat la răspântia unor drumuri, urma să fie împânzit în anii următori, de leşuri în diferite grade de putrefacţie.”. Toate aceste barbarii gramaticale m-au întristat peste măsură, fiindcă mă obișnuisem în ultima vreme cu o altă Aurelia… Să-i fi furat cineva identitatea? Sau, poate, un trăitor mai puțin școlit, din alt veac, s-o fi reîncarnat în trupul ei și acum își râde și de noi, și de ea… Oricum ar fi, o aștept pe adevărata Aurelia… Sper să revină…

Primele două capitole ale fragmentului de roman parodic „Un detectiv cu ușoare dureri de cap”, de Iulian Sîrbu (iarăși domnia-sa), au mai fost publicate de SUSPANS.ro în rubrica sa de proză din luna august, anul curent, iar noi am vorbit despre ele în postul nostru „Un august plin de… SUSPANS.ro”. Apreciam la acea dată că romanul conduce o intrigă nițel cam impetuoasă, pe care o regăsim și în capitolele 3 și 4, oferite acum alături de primele două, de care vorbeam. Reiterăm că arealul policier nu ne este chiar lipit de inimă și, de altfel, acest gen literar nici nu face parte din spectrul ficțiunii speculative, așa încât nu putem formula decât aprecieri de ordin general. Observăm așadar în text, în ultimele două capitole, lipsa liniilor de dialog, fenomen pe care l-am întâlnit și la nuvela-folileton a Aureliei Chircu. Și cum nu credem că autorii s-au vorbit între ei în privința lor, ne ducem cu gândul că ar putea fi o problemă de web content management… Oricum, nu e o catastrofă, dar ar fi bine dacă s-ar remedia… Sau, poate, ne-nșelăm și nu-i decât o stranie coincidență. 🙂

Ultima piesă din opisul rubricii de proză a revistei SUSPANS.ro pe octombrie este partea a 4-a din foiletonul „Zodia mielului”, de Mihai-Hafia Traista. În vădit contrast cu precedentele părți, acest fragment se caracterizează printr-o redactare neîngrijită mai la tot pasul, plină de virgule așezate neinspirat, fie prin omisiune („Directorul adjunct al Grupului Școlar Industrial din localitate, profesorul Alexandru Smărăndeanu a fost găsit în locuința Izei Sticlaru…” – mai trebuia încă una, după „Smărăndeanu”; „Vecinii acesteia susțin că între ea și profesorul ucis, ar fi existat de câțiva ani buni…” – mai trebuia încă una, după „că”; „ în căutarea lui Alexandru care, desigur auzind împușcătura, avea să…” – mai trebuia una, după „desigur” etc.), fie prin exces (iat-o în „acest tot nedivizibil, poate fi vesel…” chiar între subiect și predicat), cărora li se adaugă destule gafe de tastare („un tot ce un poate fi împărțit”; „a vereficat-o”; „îl cauta”; „di-mprejurul”; „nici un îl zărise”), „eufonii” („parcă că; „se împiedica, cădea”), repetări terminologice („urmând urmele adâncite”), chiar și una sau două confuzii grave de vocabular („mai verifică odată arma” – confuzie între substantivul dată și adverbul odată). Problema cea mai supărătoare este însă cea legată de folosirea total neinspirată a timpurilor verbale, care fie se succed nefiresc, cum e cazul în S-a răzgândit însă și porni pe urmele lui.”, unde avem mai întâi un perfect compus, marcând o acțiune încheiată cu mult înainte de momentul vorbirii, urmată imediat de un perfect simplu, marcând o acțiune încheiată cu foarte puțin înainte de momentul vorbirii, fie se află într-o completă neconcordanță, ca în „Îl auzi pe Alexandru fără să îl vadă. Apoi l-a zărit.”, unde acțiunile succesive sunt introduse de timpuri verbale care s-ar potrivi ordinii exact inverse a evenimentelor. Suntem din nou uimiți de această expunere deloc atentă, de astă dată a lui Mihai-Hafia Traista, și ne place să credem că, și în cazul domniei sale, este vorba de un accident și că lucrurile se vor îndrepta cât de curând…

Nu ne face deloc plăcere să constatăm că selecția SUSPANS.ro din octombrie este de departe cea mai palidă de când ne-am aplecat asupra rubricii sale de proză, nu atât cantitativ, cât mai ales sub aspectul calității literare a textelor prezentate. Obișnuiți cu mixuri literare diverse și totodată consistente, suntem la fel de nedumeriți ca în fața unui prânz sărac și fad servit la bistroul de la care altădată plecam cât se poate de mulțumiți. Hotărât lucru, schimbările făcute în bucătăria SUSPANS.ro n-au avut darul de a îmbunătăți lucrurile. Din toate punctele de vedere, proaspăta Revistă de Suspans este o concurentă mai mult decât dificilă, care, în numai două numere, a luat pur și simplu fața publicației rivale, anihilând-o…

Păcat…

Anunțuri

5 Responses to Încă puțin…

  1. aurelia chircu spune:

    Multumesc pentru lecturare. „Barbaria gramaticala” s-a produs din neatenţie. Iar lipsa liniilor de dialog, da, sunt probleme de web.

    • mirco67 spune:

      Dacă textul e scris și revizuit imediat, nu observi decât o mică parte din greșeli. Fiindcă tu nu vezi de fapt textul scris, ci vezi ceea ce ai vrut să scrii, ceea ce ai avut în minte, iar în mintea ta totul e bine și frumos. Textul trebuie lăsat un timp deoparte și, după o vreme, trebuie citit, cum se spune, cu ochi proaspeți. Rezultatele acestui mod de a rescrie sunt în general foarte bune.

  2. aurelia chircu spune:

    Sunt de acord cu dvs. Din nefericire, chiar a fost o revizuire in graba; in niciun caz nu am intentionat sa scriu textul in bataie de joc. Multumesc din nou pentru evidentierea greselilor.

  3. […] în serie. Doar sugestia cu iz paranormal de rândul trecut (a se vedea articolul nostru „Încă puțin… SUSPANS.ro”) ne face să considerăm că, parțial, fragmentul se poate conecta la sfera noastră de […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: