Al doilea an de ficţiuni: 11.Istorie alternativă/cronochirurgie

În același ciclu de articole sintetice despre temele și ideile culese din povestirile apărute în aria publicistică online monitorizată aici pe parcursul celui de-al doilea an scifient, ne vom ocupa în prezenta scurtă analiză de unul din cele mai fascinante prilejuri de speculație ficțională din domeniul science-fiction: tema timpului.

Percepția tradițională asupra timpului este una de natură strict euclidiană, acceptând cu toții în viața de zi cu zi că e vorba de o mărime fizică măsurabilă, ce curge uniform, dinspre trecut, spre viitor. Așadar, în șuvoiul clipelor, omul nu poate decât să se lase purtat la vale, prizonier desăvârșit al prezentului și condamnat la un inevitabil sfârșit, undeva, într-un viitor greu, dacă nu imposibil de anticipat. Convenția ficțională care deschide porțile speculației în privința timpului este tocmai negarea acestei stări de fapt unanim acceptate. În noul univers astfel creat, omul poate să se deplaseze mai repede decât prezentul său, explorând viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat, ori împotriva curentului, în propriul său trecut sau în epoci apuse de multă vreme (călătorie în timp), uneori cu scopul de a opera modificări în șirul evenimentelor (chirurgie temporală), deviindu-și astfel existența pe un alt curs de timp, un soi de realitate alternativă celei din care s-a pornit. Alteori, autorii de astfel de povestiri ne proiectează în ipostaze istorice inedite, pornind de la evenimente cunoscute, ale căror deznodăminte sunt cu totul altele decât cele învățate la școală, dând astfel naștere la așa-numitele construcții narative what if (ce-ar fi dacă…). Afară de modalitățile de abordare enumerate până aici, speculațiile ficționale din această categorie se pot baza pe unele stranii proprietăți, iamginare sau nu, ale continuumului spațio-temporal, cazuri când avem parte de paradoxul gemenilor, bucle temporale (ciclicitate evenimențială), accidente crono-spațiale etc.

În precedentul an scifient am clasat în această nișă un număr de 9 texte (5,11% din total), așezând în capul listei pe Iulian Iamandi, cu ale sale povestiri „Zece la istorie” (o sumbră viziune alternativă postnucleară) şi „Exil” (am numi-o cronodistorsiune, și vom reitera ideea că ne-ar fi plăcut ca lucrarea să fie doar un fragment din ceva de mai mare amploare), urmat de Antuza Genescu, semnatară a unei povești de iubire mai presus de timp („Cel mai vesel bărbat de pe pământ”), Victor Martin, iamginând, în „Un experiment nereuşit”, o buclă temporală „aranjată” de entități ce pot controla evenimentele, Ștefana Czeller, cu satirica „Încotro pedalezi,‭ ‬tovarăşe Vasilescu‭?”, mașina timpului fiind aici o… bicicletă ivită din neant, Florin Pîtea, oferindu-ne secvenţa „În vremea lui Arond Vodă”, fragment din proiectul „Laptopiseţul Ţării Moldovei”, Aurel Cărășel, (accident temporal – „Libreville‭ – ‬secolul XIX”), Costin-Florin Miron („O mie de ani” – un ce-ar fi dacă… Adolf Hitler ar fi câştigat cea de-a doua conflagrație mondială) și Cătălin Cofaru, semnatar al textului „Următorul trecut”, bazat pe ideea ciclicității evenimențiale.

În perioada de douăsprezece luni dintre martie 2011 și februarie 2012 inclusiv, am identificat în aria publicistică supusă analizei un număr de 14 texte acordate în această frecvență, ceea ce înseamnă o creștere de 55,56%. În pofida acesteia, cota procentuală a nișei nu a înregistrat, în ultimul an scifient, un spor pe măsură – între 5,11% și 5,79% nefiind o diferență izbitoare. Așadar, s-ar putea trage concluzia că interesul autorilor pentru paradoxuri temporale și speculații bazate pe relația om-timp a rămas constant.

În virtutea obișnuinței, vom trata și de astă dată povestirile nișei separat pentru fiecare publicație în parte și, cum probabil v-ați obișnuit, vom începe cu…

…Care beneficiază de aportul a doi autori și tot atâtea texte (14,29% din zestrea temei): Mihail Grămescu, reinventând un Pigafeta alternativ în „Sfidarea” și Alexandru Ioan Despina, cu sumbra „Eternitate”, experiența unui personaj captiv într-o buclă temporală plasată în zona oniricului.

Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy

Întărindu-ne concluzia că perioada de timp considerată pentru analiza noastră a fost deosebit de fastă pentru SRSFF, cifrele o desemnează din nou ca principal furnizor de ficțiune și în această nișă, cu o contribuție de 7 povestiri (50,00%!!). Se distinge imediat între autori numele lui Mihail Grămescu, semnatar a două din cele șapte lucrări („Gloria”, o buclă temporală canonică și „Sfidarea”, apărută și în NAUTILUS, în aprilie, același an), dar și cel al lui Cristian Mihail Teodorescu („Maestru imperial” – o adevărată bijuterie polifonică), după care am așeza pe Beatrice Badea, cu deloc canonica piesă „STOPSTART” și Ovidiu Petcu („Aceeaşi istorie” – o altă bijuterie, în montura ideii de ciclicitate evenimențială). Regăsim alături de cei deja amintiți și pe Antuza Genescu și Victor Martin, ambii republicați, fiecare cu câte o piesă ce merită toată atenția: „Cel mai vesel bărbat de pe Pământ”, respectiv „Un experiment nereuşit”, despre a căror ideație deja am spus câte ceva chiar în articolul de față.

SFera Online

Fără a face vreo imputație remarcabilei redacții, avem a menționa că SFera Online nu are, în perioada supusă analizei, niciun text publicat pe această temă. Suntem convinși însă că, dacă nu și-ar fi încetat apariția după un deceniu de activitate (ne obișnuisem cu toții s-o știm acolo) ar fi avut și aici ceva de spus. Ceea ce ne nedumerește însă este lipsa aproape completă, de atunci încoace, a domnului Ionuț Caragea din spațiul publicistic scientificțional de la noi (cel virtual, firește!). Am dori să aflăm, dacă se poate, ceva vești despre domnia-sa, despre noile sale proiecte, despre revistele virtuale sau nu în care mai publică și, nu în ultimul rînd, despre starea de spirit din ultimul timp.

HELION ON LINE

HELION ON LINE participă în nișa tematică prin cele două fragmente de roman, „2000” și „Enclavele timpului”, semnate de seniorul Gheorghe Săsărman (tot 14,29%, la egalitate cu NAUTILUS). Ar fi cel puțin nepotrivit să încadrăm aici lucrările în totalitatea lor, fiindcă nu am avut prilejul de a le citi, iar un roman presupune abordarea mai multor teme, unite polifonic într-un construct mai amplu. Clasarea acestor două fragmente aici este așadar pur subiectivă, bazându-se pe cele intuite numai din cuprinsul lor. Dacă ne-am înșelat, ne cerem iertare…

GAZETA SF

Ajungem astfel la încă neresuscitata Gazetă SF (tot inaccesibilă și la ora când scriem aceste rânduri) care întregește oferta de cronoistorii din cel de-al doilea an scifient prin trei povestiri (21,42% din total). Una dintre ele, „În vremea lui Arond Vodă”, de Florin Pîtea, este un fragment reluat și, findcă nu e cazul să spunem despre el ceea ce deja am spus, le vom pomeni mai departe doar pe celelalte două: „Călătoria”, de Cătălin Cofaru, în care avem parte de o interesantă mixtură de timpuri pe un fundal victorian, și „Cronotron”, de Felix Moga, unde timpul este produsul unei mașini complexe, vegheate de călugări-zei.

Încheiem aici cronica abordării acestei teme eminamente scientificțională, considerând cuvenit să conchidem că generozitatea acesteia ar merita, din partea autorilor noștri, mai multă atenție. Ideea unei antologii în acest areal, propusă de SRSFF, nu face decât să mă bucure. Sper s-o vedem cu toții în librării și să constatăm că și zeului Cronos i s-a plătit, în spațiul spec-fi românesc, un tribut pe măsura nemărginitelor sale puteri.

Numai bine tuturor!

Anunțuri

3 Responses to Al doilea an de ficţiuni: 11.Istorie alternativă/cronochirurgie

  1. […] în aceeaşi notă, episodul 11 al retrospectivei celui de-al doilea an scifient pe blogul domnului Mircea Coman face referire la unul din cele mai fascinante prilejuri de speculaţie […]

  2. […] Al doilea an de ficţiuni: 11.Istorie alternativă/cronochirurgie […]

  3. […] Al doilea an de ficţiuni: 11.Istorie alternativă/cronochirurgie […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: