Ficțiuni în luna lui cuptor – privire de ansamblu

Grație mai ales participației mai mult decât generoase de la SUSPANS.ro (14 texte), secondată de Gazeta SF (8 texte), apoi de SRSFF (4 texte) și NAUTILUS (3), din punct de vedere ficțional, luna iulie n-a fost deloc una secetoasă, deși HELION ON LINE a stat o tură, punctând luna trecută printr-un număr dublu. Povestirile din teritoriul ficțional survolat lunar la SCIFIENTLAND au fost cu toatele 29. Redăm în cele ce urmează un clasament la zi:

1.SUSPANS.ro – 61 povestiri
2.SRSFF – 34 povestiri
3.Gazeta SF – 31 povestiri
4.NAUTILUS – 18 povestiri
5.HELION ON LINE – 9 povestiri

Și de această dată ne vine tare greu să decidem asupra povestirii lunii, fiindcă iarăși avem de unde alege, chiar dacă impresia generală n-a fost la fel de puternică precum cea produsă de ficțiunile din iunie. Recurgem așadar din nou la cele două liste, așezând în ordine descrescătoare cele două plutoane valorice cu povestiri, zicem noi, antologabile. În prima categorie ar trebui să figureze negreșit „Povestea lui Alb Împărat și a fântânilor cu apă-vie”, de Aurel Cărășel (NAUTILUS), „Phaedra”, de Cătălina Fometici, „Zodia Mielului (1)”, de Mihai Hafia Traista și „Accidentul”, de Eugen-Ovidiu Chirovici (toate de la SUSPANS.ro) sau „Același vremuri tainice (I)”, de Aurelia Chircu (Gazeta SF), urmate de „Turnul”, de Adrian Sand (SRSFF), „Pânza vie”, de Teo Tucan, „Pandora”, de Ștefan Bolea, „Insula Gaunilor”, de Lena Kart, „Raze strâmbe”, de Alexandra Niculae, „Mirtuman”, de Alin Dărângă, „Sânge, lacrimi și aur”, de James R. Blaisse, „Susurul tăcerii”, de Ioana-Cătălina Dorojan, „Întâlnirea”, de Karel Cispic (SUSPANS.ro), „Lumină dublă”, de Ovidiu Bufnilă, „Olympus Mons”, de Florentin-Ionuț Haidamac, „Arca”, de Paul-Teodor Ivan sau „Singur în mulțime”, de George Sauciuc (Gazeta SF).

Deși munca celor de la SUSPANS.ro este în continuare una mai mult decât meritorie, selecția care mi-a căzut cel mai bine a fost cea de la Gazetă, dar nici celelalte reviste n-au fost deloc de neluat în seamă, deși suntem în plină vacanță și lumea caută și altceva decât lectură, iar condeierii mai fură și ei cu privirea câte un colț de natură, câte un profil interesant de bărbat (doamnele primele!) sau câte o siluetă plutind ca un vis prin holul unui supermarket (și avem, slavă Domnului, destule astfel de bucurii 😉 în România).

Una peste alta, zilele trec iute. Unii ne-am întors la serviciu, alții încercăm să ne obișnuim cu diminețile tot mai răcoroase, simțind că toamna vine, inevitabil. Vor începe școlile, studenții își vor relua cursurile, unii își vor începe viața de student… Între ei și bunul meu fiu (trecură anii!), care mi-a făcut o mare, mare surpriză, și-am tot ținut să nu vă spun, dar nu-ș’ ce-mi veni taman acum… Iaca, vă zic și vouă! După ce a pedalat patru ani la unul din liceele bunișoare ale Craiovei (Colegiul de Informatică „Ștefan Odobleja”), unde se studiază cu aplecare C++, HTML, Office și alte din astea, nu numai că și-a luat bacu’ (cea mai mare notă la limba română, materie la care profesoara îl scotea rar din 5), dar a mai intrat și la micuța facultate de teatru a Craiovei (la fără taxă!), unde va avea de învățat multe lucruri de la oamenii aceia frumoși pe care-i vedem pe scena plină de lumină a Teatrului „Marin Sorescu”, a cărui veste s-a dus în toate zările, mai cu seamă din pricina lui Shakespeare, englezul ăla nemuritor, de l-au jucat și la Londra, și tare le-a mai plăcut spectatorilor. Așa e viața, fraților. N-aduce anul ce aduce ceasul. Și nici ceasul ce aduce clipa. Așa că bucurați-vă de toate clipele vieții, că toamna vine oricum, pe nesimțite, și nu știi când va fi să te cheme cu adevărat stelel în ceruri, să te rătăcești printre ele, și lumea, încet-încet, să te uite.

Până data viitoare, să ne-ajute Dumnezeu.

Anunțuri

2 Responses to Ficțiuni în luna lui cuptor – privire de ansamblu

  1. Ben Ami spune:

    felicitari pentru baiat si tie multa sanatate sa poti sa-l sustii, ca nici la „fara taxa” nu reusesc studentii sa umble in curul gol, sa doarma prin parcuri, sa manance de prin tomberoane, si sa se distreze vanand sobolani. nu mai zic ca pe veverite nu le mai pacalesti doar cu alune! 🙂

    • mirco67 spune:

      De stat va sta la bunică-sa, unde a locuit și în cei patru ani de liceu. În curu’ gol, trag nădejde, n-o să ajungă, cum n-a ajuns nici până acuma. Mâncarea n-a fost nici până azi o problemă; poate că va mânca mai modest, dar cred că asta ne paște cam pe toți. 🙂 De distrat, se va distra oricum, cu colegii și cu dascălii ăia minunați, că întreaga muncă le va părea o distracție, făcând ce le place. La veverițe nu mă bag. 🙂 Poate află veveroaica de doarme noaptea lângă mine, și mă lasă fără… alune! 😉 Se va descurca el. Nu-i asta o problemă…

      Mulțam de urări și multă sănătate și ție! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: