HELION pe final de primăvară

După ce ne-a obişnuit cu apariţia sa fie în ultimele zile, fie în primele din luna următoare, HELION ON LINE lansează cu totul surprinzător numărul său din mai încă de la începutul lunii. Noi am lăsat-o însă la urmă, nu fiindcă avem ceva cu proza publicată acolo, căci de multe ori ne-a surprins plăcut, ci fiindcă am ales să dăm mai întâi curs publicaţiilor care au rubrici de proză bogate, preferând să avem de lucru din ce în ce mai puţin pe măsură ce ne apropiem de final…

Nici de această dată nu suntem dezamăgiţi de cele două povestiri publicate în rubrica Laborator SF. Prima dintre ele, „Situaţia”, de Mircea Boboc, frapează atât prin ideea de pornire, cât şi prin arhitecura literară. Nu ştim dacă cele XVIII tablouri care o compun trebuiau neapărat botezate capitole, dar oricum li s-ar fi spus, ele secvenţializează intriga, transformându-ne cu abilitate în spectatori uimiţi ai unei piese de teatru terifiante, în care o malefică entitate evadează din închisoarea sa, răspândindu-se în întreaga lume. Iar lumea se sparge în miliarde de fărâme, căci fiecare om rămâne izolat în propria-i realitate, percepându-i pe ceilalţi ca pe nişte statui încremenite subit.

Tare greu pentru noi să categorisim piesa. Ea este cu siguranţă fantastică, dar are ceva din povestirile stranii despre casele bântuite, în care e tare greu să-ţi dai seama dacă e vorba de alte realităţi sau doar de stări alterate ale percepţiei. Dând curs aparenţei ficţionale, vom clasa-o în nişa realităţi multiple/universuri paralele, felicitându-l pe autor pentru originalitate. De multă vreme n-am mai rămas atât de uimit în faţa unui text! 🙂

Şi pentru ca surpriza să fie încă şi mai mare, cea de-a doua povestire din Laboratorul SF helionian, „Democraţia prescriptivă”, e semnată tot de Mircea Boboc. Şi dovedeşte o dată în plus că avem dinainte un autor surprinzător, plin de idei puternice, pe care le conduce abil către deznodăminte neaşteptate. Povestea ne vorbeşte despre temerile noastre cu privire la viitor, despre controlul draconic la care am putea fi supuşi dacă facem alegerea corectă, potrivită, pe care societatea o aşteaptă de la noi. Dar cine este, la urma urmei, societatea?

Folosind o scriitură rece, mai degrabă tehnică decât literară, autorul izbuteşte enunţuri sintetice, de valabilitate universală. „Limbajul de lemn ciuruieşte minţile până le reduce la a fi receptaculele unei anormalităţi pe care o acceptăm ca atare.”, ne spune el. Recunoaştem astfel că propaganda, fie ea nazistă, comunistă sau corporaţionistă, face de fapt acelaşi lucru – îl transformă pe om într-un animal captiv şi obedient. Modelul de societate rezultant este surprins de autor într-o frază cu iz balzacian: „A juca după reguli e ca şi cum ai înota împotriva curenţilor unei societăţi nedrepte. Trebuie să fii pragmatic, nestatornic, oricând gata de a te adapta noilor oportunităţi. Să creezi nişte aparenţe pe care să le pironeşti aşa de bine în jocul social încât să le crezi şi tu reale.”

Hotărât lucru, domnul Mircea Boboc are tot ce-i trebuie pentru a se consacra ca un autor complet. Îi dorim mult succes şi multă putere de muncă, fiind siguri de-acum că vom mai auzi de domnia-sa.

La rubrica Arhiva, HELION ON LINE ne oferă o povestire literalmente recuperată. „Viaţa în mai multe paranteze” este reconstituirea unui text pierdut de Lucian-Vasile Szabo în 1991, pe care autorul îl re-creează, inserând în cuprinsul său secvenţe de cotidian decupate din perioada evenimentelor violente ale anilor ’89-’90. Între aceste paranteze, autorul se metamorfozează în propiul său personaj, intersectându-se preţ de o clipă, în gara Băilor Herculane, cu destinul ipoteticului activist de partid Gregorian Mosc Pandele.

Hotărât lucru, Lucian-Vasile Szabo este mai mult decât obişnuit să observe şi să redea fragmente de viaţă. Şi în textul de faţă, viul pulsează în ritmul halucinant al istoriei trăite, derulând sub ochii cititorului reaşezarea lumii imediat după fractura produsă pe neaşteptate în acel decembrie surprinzător de fierbinte. Povestea în sine ţine însă de realism, neputând fi nicicum clasată, în opinia mea, ca lucrare de ficţiune speculativă. O vom reţine ca povestire mainstream.

Neaşteptat de densă proza oferită de HELION ON LINE în luna lui mai. Aş înclina s-o socotesc a fi cea mai reuşită selecţie, în pofida faptului că scoate în lumină doar trei povestiri semnate de numai doi autori.

Sunt tot mai sigur că ficţiunea noastră speculativă se află într-o evidentă evoluţie ascendentă şi din punct de vedere calitativ. Promovată abil, ea ar putea ajunge la acea descătuşare pe care o aşteptăm cu toţii. Pentru asta însă, e nevoie mai ales ca scriitorii să scrie…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: