Al doilea an de ficţiuni: 5.Puţin horror şi mult fantasy

Cu un an în urmă, am prefereat să punem la un loc toate povestirile horror şi fantasy. Principalul motiv? Nu erau deloc multe. Aşezam în această nişă doar 16 texte (9,09% din total), între care numai una a fost socotită suficient de horror: „Creatura”, de Dario Pecarov. În al doilea an scifient, lucrurile s-au schimbat radical, dar numai în privinţa povestirilor fantasy, întrucât domeniul horror pare să se fi supus unei stranii legi a conservării: a rămas la valoarea 1. Textele fantasy au crescut cantitativ până la… 36. În total, categoria fantasy/horror deţine acum o cotă procentuală de 15,29% (în creştere cu 6,20%, ceea ce înseamnă… 21 de povestiri în plus!).

Dintre textele încadrate aici în precedentul an scifient, aş găsi de cuviinţă să readuc în atenţie „Înaripatele din vis”, de Ladislau Daradici, fragmentul din romanul de debut „…Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul”, semnat de Oliviu Crâznic, „Nopţile stranii ale lui Vasile Cotineaţă”, piesa Ştefanei Cristina Czeller premiată la concursul Helion 2009, remarcabila „Întâlnire cu o zeiţă”, de Sergiu Someşan şi surprinzătoarea, ca idee, „Foşnet de îngeri” a Ioanei Vişan.

Anul acesta (martie 2011-februarie 2012), avem de spus ceva mai multe la capitolul de faţă, aşa încât ne vom referi la producţia 🙂 fiecărei reviste în parte. În virtutea unei anume obişnuinţe, vom începe cu…

…care a punctat aici de 5 ori, prin: „Povestea lui Maximilien”, de Dan Ninoiu, o construcţie paranormal fantasy, de atmosferă sumbră şi frazare romantică, „Inimi de piatră”, de Ioana Vişan, un urban fanatsy uşor, de vară, în care statuile zeilor olimpieni prind viaţă, „Metamorfoza”, de Alexandru Ioan Despina, povestea unui morfism de inspiraţie kafkiană, „Paltonaşul albastru”, de Gheorghe Recheşan, un alt construct paranormal fantasy de vibraţie întunecată şi „Fata pădurii”, de Octavian Coman, germinaţie în tiparul basmului tradiţional.

Societatea Romana de Science Fiction si Fantasy

Contribuţia revistei online a Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy la acest sector al galaxiei Spec-Fi româneşti constă în 12 texte. Am încadrat aici 11 produse 😉 fantasy, şi anume: fragmentul din „O după-amiază cu bere şi zâne”, de Liviu Radu (parte a volumului „Lumea lui Waldemar” distins cu premiul „Ion Hobana” – Cartea anului 2010 – genul fantasy), ca şi faustiana „Margarita”, de acelaşi autor, „Tristeţea spiriduşului”, de Victor Martin, o satiră socială bine acidulată, pe fundal urban fantasy, „Cuminte, Cery!”, un alt construct urban fantasy cu implicarea unor ilustre figuri din mitologia antică, „La o şuetă cu diavolul”, circumscrisă aceluiaşi subgen, dar cu actanţi împrumutaţi, de astă dată, din mitul creştin, şi remarcabila povestire „Cititorul”, pe care o socotesc mult mai clar cantonată aceleiaşi nişe, toate trei purtând semnătura Ştefanei Cristina Czeller, „Dindurman şi pieile de ren”, de Sebastian Corn, o parabolă despre iluzia puterii absolute, „Scop final”, de Liliana David, un paranormal fantasy cu iz de Coelho, „Tâlharul”, un concept interesant de paranormal fantasy, în care sunt vizibile şi unele intruziuni de mitologie populară şi „Darul”, un heroic fantasy de bună densitate, ambele de Adrian Sand şi, în fine, „Balta Lupului”, de Elena Olariu, o legendă naivă, de vădită inspiraţie folclorică. Tot aici vom aşeza şi singura lucrare apreciată ca eminamente horror, povestirea „Infestat”, de Diana Alzner, o reuşită transmutare a motivului zombi în spaţiul autohton.

SFera Online

Ne oprim şi asupra acestui logo, de curând intrat în istoria ficţiunii speculative de limbă română, doar pentru a menţiona cu surprindere că publicaţia online în cauză n-a punctat, după umila noastră părere, la această catgorie, în pofida contribuţiei sale cantitative cu totul onorabile (21 de povestiri), în raport cu perioada de activitate (7 luni).

HELION ON LINE

Magazinul bănăţean HELION ON LINE a înregistrat în această nişă un singur punct, prin povestirea „Când iadul asediază…” semnată de Mircea Boboc, o piesă urban-paranormal fantasy, (din nou!) cu participarea faimosului lord al întunericului.

GAZETA SF

Cea mai consistenţă emisie pe frecvenţele fanatsy a avut-o Gazeta SF, care a expus la rubrica sa de proză nu mai puţin de 19 texte încadrate de noi în acest areal. Autoarea cea mai darnică s-a dovedit a fi Cătălina Fometici, semnatară a 4 povestiri: „Oameni fără feţe”, un paranormal fantasy pe fundal medieval, „Doamna cu pisica albă”, o piesă urban-paranormal, de respiraţie victoriană, „Răsărit de soare”, pe care am clasa-o drept dark-paranormal şi dramatic-romanţioasa „Dincolo de umbre”. Alţi trei autori au punctat fiecare de câte două ori: Oliviu Crâznic, prin piesele „Trecătoarea”, cu intriga sa şlefuită în tonuri întunecate, proiectată în tenebroasele păduri ale anticei Dacii, cotropite de războinicii Romei, şi „Balaurul şi Mioriţa”, povestire care dă titlul antologiei scoase de Eagle Publishing House în 2011, sub îngrijirea lui Mihail Grămescu; Simona Şerbănescu, prin „Văduva neagră”, clasificată şi ea ca piesă din arealul urban/paranormal, căreia i se alătură fragmentul „Şarpele din grădină”, făcând parte din lucrarea extinsă „Casa Ceaiului”, ce se distinge prin atmosfera de sorginte extrem-orientală şi Raluca Băceanu, semnatară a nuvelei „Misterele de la 417D” şi a povestirii „Uscăţivul” (cel mai bun text al autoarei din cele citite până acum) ambele subscrise familiei urban/paranormal fantasy. Celor 10 lucrări enumerate li se adaugă „Moartea stăpânului iluziilor”, de Liviu Radu, o sclipitoare expunere a relaţiei dintre lume şi omul de creaţie, aşezată cu artă pe un fundal cu luciri magice, nuvela heroic fantasy, cu titlul „Lungă-i calea către gri” semnată de Ştefana Cristina Czeller, interesantă prin construcţia intrigii, care începe în abisurile Evului Mediu (în tonuri dark-paranormal) şi se încheie într-o epocă semănând izbitor prezentului ultratehnologic (având irizaţii urban fantasy), „Luna sîngerie”, tenebroasa povestire aparţinând Ioanei-Cătălina Dorojan, „Copiii negurilor”, un urban/paranormal de Alin Dărângă, „Diafanitate”, de Aurelia Chircu, surprinzătoare nu doar prin titlul neobişnuit, ci şi prin prezenţa motivului sburătorului, împrumutat din folclor, „Această povestire va rămâne”, justiţiara expunere paranormal fantasy a lui George Sauciuc ca şi „Umbrele Transilvaniei”, de Alexandru Dan, „Dualism”, de Florentin-Ionuţ Haidamac şi „Pentru lacrimile Liviei” de Alexandra Niculae, clasificate, de asemenea, în acelaşi areal.

Mănunchiul povestirilor nonspeculative, de graniţă, transficţionale şi horror/fanatsy aduna în precedentul an scifient un număr de 45 de piese, reprezentând cam un sfert din total (25,57%). Celeleate trei pătrimi reveneau domeniului science fiction, căruia îi asigurau o majoritate absolută. Adunând cifrele de acum, ajungem la 81 de texte subscrise acestor categorii reunite, ceea ce reprezintă 33,47%. Adică aproximativ o treime. Celelalte două treimi revin în continuare bătrânului SF, componentă dominantă a teritoriului ficţional supravegheat de acest blog.

Ne vom ocupa de toate cele 161 de povestiri rămase, într-o suită de articole consacrate aceloraşi teme ca şi anul trecut. Dar nu mai sperăm să facem toate astea până la finele lui mărţişor. Întâia lună de primăvară se anunţă bogată în evenimente…

Anunțuri

8 Responses to Al doilea an de ficţiuni: 5.Puţin horror şi mult fantasy

  1. Am reuşit să-mi încadrez povestirea 🙂

  2. Cer iertare: în revista Suspans avem număr de număr (din iunie 2010 încoace) suficiente proze horror pentru cine vrea aşa ceva…

    • mirco67 spune:

      Vă mulţumesc tare mult pentru vizită, domnule Pricăjan! 🙂

      Îmi pare rău că n-am inclus de la început SUSPANS.ro în aria mea de „monitorizare”. Mă gândesc foarte serios să repar chestia asta începând cu luna martie 2012. Am mai trecut pe-acolo, fireşte, dar am considerat că trebuie să păstrez un eşantion cât mai constant, ca cifrele să poată fi urmărite în evoluţia lor. Din păcate, de-a lungul celor doi ani au ieşit din scenă, pe rând, două publicaţii: Pro-Scris, apoi SFera Online. A apărut Gazeta SF, mai darnică în materie de proză ca Pro-Scris. În locul SFerei Online va trebui pus ceva. Iar acel ceva se cuvine să fie SUSPANS.ro, şi nu pe rol de „material de nivelare”… 🙂

      Pe de altă parte, unele din povestirile încadrate aci la fantasy au destule elemente dark să poată sta şi în regatul horror („Trecătoarea”, de pildă). Subiectivismul are însă un rol important când vine vorba de clsificări în ficţiunea speculativă. Practic nu prea există graniţe…

      Ceea ce fac eu aici e un fel de a separa picăturile de apă din râu, după concentraţia sărurilor minerale, a soluţiilor organice, a microorganismelor… Până la urmă, toate sunt picături… Iar când cineva le numără şi spune câte sunt, e posibil ca râul să crească, ştiindu-se numărat…

      Mi-ar plăcea să mă opresc din calcule… Cineva spunea că urmăresc numai cifre. 🙂 M-aş bucura să se-apuce de treaba asta cineva care ştie bine cum e cu taxonomia literară… Am promis însă domnului Lenghel că mai zăbovesc. Măcar până se termină concursul iniţiat de SRSFF.

      Oricum, SUSPANS.ro merita mai multă atenţie din partea mea… Am să încerc să-mi repar greşeala, deşi îmi asum riscul ca aprecierile mele în domeniu să fie încă şi mai incomplete, fiindcă nu sunt tare familiarizat cu aria tematică horror, cu sfera ideilor, cu tipologia personajelor, cu scriitorii reprezentativi…

      Îmi cer iertare pentru răspunsul foarte lung…

      Am avut o zi destul de obositoare. Ideile nu se leagă prea bine…

      Vă mulţumesc oricum…

      • mirco67 spune:

        „ca cifrele”… 😦

        Chiar eram obosit…

      • Mulţumesc pentru răspuns. Ideea e că atunci când vrei să citeşti horror, mystery, thriller, policier, destinaţiile SF nu sunt cele mai potrivite. Pentru asta există pe piaţă revista Suspans.

        Mă bucur că am avut astfel ocazia să vă atrag atenţia asupra noastră. Eu, personal, vă stau oricând la dispoziţie pentru orice chestiune legată de Suspans.

        Sper să găsiţi lucruri interesante de citit în oferta noastră.

      • mirco67 spune:

        Am din nou plăcerea să vă urez bun venit, domnule Pricăjan!

        SUSPANS nu e un teritoriu nou pentru mine, deşi, la vremea când am început cronicăritul, nu ştiam de existenţa sa. Afară de Clive Barker şi foarte puţin din H. P. Lovecraft (localizat în sfera weird fiction, din câte ştiu), plus încă vreo câteva nume răzleţe din revistele electronice de spec-fi care mi-au căzut, întâmplător, în mână, nu m-am învrednicit prea tare cu arealul.

        Îmi voi raporta aşadar aprecierile, cumva nefiresc, la repere care-mi sunt mai familiare. O să mă bizui şi pe instinct, deşi nu-mi place să fiu „instinctual”. 🙂

        Şi poate am să şi scriu câte ceva… Deşi nu cred să am şi curajul să trimit spre publicare… 🙂

  3. […] Al doilea an de ficțiuni: 5.Puțin horror și mult fantasy […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: