Al doilea an de ficţiuni: 4.Transficţiuni

Termenul transficţiuni a fost şi el inventat 😉 cu un an în urmă, când, în articolul „Un an de ficţiuni (II): Autori, teme, idei (partea I)”, cel atât de încărcat de definiţii, încercam să desemnăm cu ajutorul său acele texte literare care estompează graniţele dintre regatele teritoriului Spec-Fi, uzând simultan de teme şi idei într-un mod transfrontalier.

Găseam atunci cu cale să aşezăm în acest sector imaginar nu mai puţin de 14 texte, multe dintre ele remarcabile, căci am încadrat aici „Sub semnul lui unsprezece”, semnată de Liviu Radu, „Din lipsă de Timp”, de Ioana Vişan, „O experienţă stranie”, de Ciprian Mitoceanu, „Uşa de la baie”, de Marian Coman sau „Răzbunarea”, „Tîrgul” şi „Gîngăniile”, semnate de Ştefana Cristina Czeller, pe care le socotim de calitatea I, deşi nici altele din cele nepomenite („Liber arbitru”, de Diana Alzner sau „Colosul” de Alexandru Maniu) nu sunt deloc departe. Cele 14 povestiri reprezentau 7,95% din produsul intern brut 😉 al celui dintâi an scifient.

Constatăm acum că numărul textelor literare pe care le-am dori expuse în această vitrină a scăzut la 11, reprezentând doar 4,55% din totalul de 242 câte se întâmplă să fi recoltat noi, din ariile supuse observării. 😉 Să fie acesta un semn al mai fermei vectorizări a autorilor noştri către un anume (sub)gen de ficţiune speculativă? Sau realitatea este distorsionată de subiectivismul celui ce se încumetă să facă aceste aprecieri? În lipsa unor observaţii riguroase, ale unor critici de meserie, va trebui să mă mulţumesc şi cu această viziune. Pe care cititorii mei sunt liberi s-o împărtăşească, iar dacă nu, sunt rugaţi să-şi spună părerea, căci mai multe capete gândesc mai bine ca unul singur.

În acest al 2-lea an scifient, aşezăm aci 3 texte publicate de SRSFF („Microbuzul” Dianei Alzner, 😉 un horror-SF cu polifonie tematică, acroşând ideea contactului cu entităţi metaterestre, în împletire cu distorsiunea temporală, „Revolta îngerilor”, de Rodica Bretin, oferindu-ne o emoţionantă rezolvare justiţiară a unui conflict de moralitate socială, ce are la bază doar puţină cronochirurgie şi „În celulă cu Iisus”, de Victor Martin, povestire în care procedeul istoriei alternative operează în spaţiul mitologic creştin), 2 texte apărute la SFera Online („Fortul” şi „Pasul craiului de munte”, ambele semnate de Cătălin Hidegcuti şi tot ambele aşezate pe un palier intermediar între science fiction şi fantasy, unde tehnologia futuristă coexistă cu practici magice asemănătoare celor din saga unor faimoase jocuri pe calculator), 3 texte apărute la HELION ON LINE („Dacă Adam n-ar fi muşcat din măr…”, de Mircea Boboc, şi ea un fel de mitologie alternativă, „Via Italia”, de Costel Baboş, o piesă care, în ciuda unui ton de un realism frust, face pe cititor să se întrebe dacă misterul sugerat ţine de paranormal – vector admis în arealul fantasy – sau de păcălirea tehnologică a timpului – procedură SF şi „Iordan”, de Mihai Murariu, lucrare bine scrisă, premiată la HELION 2011, construită într-o atmosferă ce poate la fel de bine să fie mitică sau postcatastrofică) şi încă 3 texte publicate de Gazeta SF („Povestea pe care nu o ştie nimeni”, de Alexandra Niculae, combinând elemente caracteristice paranormal-fantasy cu o viziune mai degrabă neeuclidiană asupra relaţiei om-timp, „Domnul de la miezul nopţii”, de Teodora Gheorghe, care extinde conceptul de realitate în domeniul oniric, unde eroul său întâlneşte o binecunoscută entitate supranaturală 🙂 şi din nou deja pomenita „Dacă Adam n-ar fi muşcat din măr…”, de acelaşi Mircea Boboc, republicată şi aici, în februarie 2012, la 4 luni după apariţia sa în HELION ON LINE).

Şi cu aceasta, am pătruns definitiv în lumile cu care suntem obişnuiţi, căci de-acum nu vom mai avea de luat la ochi decât ţinte speculative, cărora nu le vom face niciun rău. Le vom aşeza doar pe aceleaşi poliţe ca mai an, încercând să înţelegem dacă, în regatul nost, lucrurile se mişcă mânate de ceva anume, sau doar aşa, în zbuciumul liberului arbitru. Şi poate că, la final, vom trage şi oarece concluzii, în care aveţi misiunea, dragi cititori, să aruncaţi cu cataroaie, dar numai din cele virtuale.

Nu se acceptă puşcături. Nici măcar accidentale.

Post-Scriptum

Atragem atenţia asupra povestirii „Revolta îngerilor”, de Rodica Bretin, publicată la SRSFF în 24.06.2011, a cărei densitate o califică pentru cea mai bună lucrare din al doilea an scifient.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: