Al doilea an de ficţiuni: 1.Privire statistică

Încă un an a trecut. Cu bunele şi relele lui. Credincios cititorilor de ficţiune speculativă românească şi dornic să consolidez platforma apreciativă neutră, edificată pe parcursul precedentelor douăsprezece luni, am căutat, în tot acest timp, să realizez o cât mai obiectivă cronică a povestirilor de gen publicate în mediul electronic. La începutul celui de-al doilea an aveam în vedere e-revistele NAUTILUS, SRSFF, HELION ON LINE (mutat între timp la această nouă adresă) şi Gazeta SF, dar şi portalul SFera Online, care, începând cu decembrie 2011, a devenit istorie. Le socotim pe toate publicaţii, având în vedere în primul rând structura lor împărţită pe rubrici, indiferent dacă au sau nu ISSN sau dacă întregul conţinut este afişat la aceeaşi dată sau este oferit pe întreg parcursul lunii. Ca şi acum douăsprezece luni (a se vedea în acest sens postul Un an de ficţiuni (I): Locaţii şi povestiri, apărut la 4 martie 2011), vom cerceta mai întâi cifrele, folosind acelaşi aparat statistic, concentrat sintetic în tabelul de mai jos:

Tabel sintetic

Perioada analizată (martie 2011 – februarie 2012, inclusiv) se caracterizează printr-o creştere cantitativă evidentă, de la 176 la 242 de povestiri publicate, ceea ce revine la un spor de 66 de texte (37,50%). Media lunară a textelor publicate a crescut şi ea de la 14,67 la 20,17, înregistrând cu 5,50 povestiri publicate mai mult în fiecare lună. Cea mai productivă lună a fost noiembrie 2011, când au fost oferite nu mai puţin de 31 de texte literare, urmată de luna octombrie 2011, cu 25 de texte şi august 2011, cu 23 de texte. Comparativ cu precedenta perioadă analizată, când luna cea mai productivă s-a dovedit a fi decembrie 2010 (22 de texte), se constată o creştere „pe vârf” de 9 povestiri (40,90%). Cea mai puţin productivă lună s-a dovedit aprilie 2011, cu doar 9 texte, înregistrându-se o scădere de 50% faţă de luna precedentă şi s-ar putea explica prin faptul că perioada a inclus vacanţa sărbătorilor de Înviere, atenţia consumatorilor de ficţiune speculativă concentrându-se mai mult asupra tradiţionalului miel la cuptor, a ouălor roşii şi a vinului cristic cu cozonac. 😉 În 2010/2011, cea mai puţin productivă lună a fost noiembrie (6 povestiri), cu o scădere de 71,53% faţă de luna precedentă!! Nu m-aş hazarda să propun vreo explicaţie. Să aibă legătură cu Tîrgul de carte Gaudeamus (18-22 noiembrie)? Puţin probabil, fiindcă în 23-27 noiembrie 2011 nimic n-a împiedicat forţele publiciste internaute de ficţiune speculativă autohtonă să se dezlănţuie. Una peste alta, chiar şi „pe minim” se înregistrează o creştere de 3 povestiri (50,00%) faţă de nivelul trecutului an scifient.

Cifrele, grăitoare prin ele însele, arată că cea mai mare contribuţie a avut-o revista SRSFF, care a publicat nu mai puţin de 83 de texte (cu o medie de 6,92 povestiri/lună), ocupând prima poziţie în lunile aprilie, mai, iunie, iulie şi noiembrie din 2011, dar şi în ianuarie şi februarie 2012 (7 luni din 12). În mai 2011 şi februarie 2012, locul I a fost împărţit cu SFera Online (6 texte fiecare), respectiv cu Gazeta SF (8 texte fiecare). Remarcabil este şi faptul că, în celelalte 5 luni, SRSFF s-a plasat sistematic pe treapta a II-a a clasamentului, fiind singura publicaţie care n-a coborât mai jos de acest nivel pe toată durata celor 12 luni neîntrerupte de apariţie. Revista Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy punctează bine nu doar cantitativ, fiindcă a avut între autorii publicaţi destule figuri consacrate (Victor Martin, Mihail Grămescu, Mircea Opriţă, Liviu Radu, Aurel Cărăşel, Ana-Veronica Mircea, Cristian Mihail Teodorescu, Antuza Genescu, Ştefana Cristina Czeller, Sebastian Corn şi Snowdon King, alias Ionuţ Caragea) sau nume bine-cunoscute cititorilor fideli de Spec-Fi (Diana Alzner, Costin-Florian Miron, Călin Sămărghiţan, Ben Ami, Ioana Vişan), găsind însă de cuviinţă să pubice şi mulţi autori tineri, aflaţi în pragul afirmării (Cătălin Cofaru, Dragomir Victor Nicuşor, Rene Tinescu, Victor Drăghicescu, Elena Pantazi Tudor, Adrian Sand, Claudia Gehl), mulţi dintre ei participanţi la concursul lunar de proză e-Text, pe durata de un an, iniţiat în noiembrie 2011 şi aflat în plină desfăşurare. Revista SRSFF ocupa, la finele precedentei perioade de bilanţ, poziţia a treia, cu 25 de povestiri (14,20% din total), înregistrând deci o creştere de 58 de texte publicate (20,1% în diferenţă de cote procentuale).

Pe poziţia secundă a urcat spectaculos Gazeta SF, care, în cele 12 luni scurse de la precedentul bilanţ scifient, a apărut de 11 ori (cu o întrerupere în aprilie 2011), oferind cititorilor săi nu mai puţin de 72 de texte (29,75% din total), cu o medie de 6,55 povestiri/număr. În martie 2011, momentul primului bilanţ anual, publicaţia avea o vechime de numai trei luni, adunând în puţinele sale numere (trei) doar 11 texte, totuşi cu o medie 3,67 povestiri/apariţie (a doua în clasamentul de atunci). Neputând face o comparaţie strict cantitativă, bazată pe numărul de povestiri sau pe diferenţa între cotele procentuale (3 apariţii în 2010/2011 înseamnă mult prea puţin faţă de 11 în 2011/2012), putem observa însă cu uşurinţă creşterea importantă pe care o indică diferenţa între mediile pe număr, adică 2,88 povestiri/apariţie. În lunile august, septembrie, octombrie şi decembrie 2011, Gazeta SF a fost principala ofertantă de povestiri, iar în mai, iunie şi noiembrie 2011, precum şi în ianuarie şi februarie 2012, s-a situat pe locul secund. Şi publicaţia suceveană a beneficiat de aportul câtorva scriitori de primă mână din peisajul ficţiunii speculative autohtone (Ovidiu Bufnilă, Oliviu Crâznic, Liviu Radu, Florin Pîtea, Ştefana Cristina Czeller), cărora li s-au alăturat numele câtorva autori publicaţi aici în mod regulat, unii dintre ei aflaţi în evidentă creştere de valoare (Florentin-Ionuţ Haidamac, Alexandru Ioan Despina, Aurelia Chircu, Teodora Gheorghe, Cătălina Fometici, Alexandra Niculae), dar şi alţi autori, cu apariţii pasagere în rubricile de proză, unii deja cunoscuţi, alţii reuşind şi ei texte remarcabile (Felix Moga, Marcel Gherman, Beatrice Badea, Dragoş Merişca, Ioana Vişan, Cătălin Cofaru, Bianca Maria Stanciu, Raluca Băceanu, Victor Ovidiu Rusu, George Sauciuc – editorul gazetei, Simona Şerbănescu – harnica domnişoară redactor-şef, Florin Dan Prodan, Ştefan Ciobanu, Marian Dumitraşcu, Emanuel Grigoras, Ioan Claudiu Todoran, Ioana-Cătălina Dorojan, Alex Neagu, Teo Tucan, Alin Dărângă sau Mircea Boboc). Remarcabil la Gazeta SF a devenit faptul că, afară de preocuparea pentru textul valoros literar, grupul redacţional începe să ia în considerare şi munca de corectare, dând conţinutului o formă îngrijită. Pentru cititori va conta mult. Studiind ultimul număr, am simţit deja o evidentă îmbunătăţire a plăcerii de lectură.

A treia treaptă a podiumului este ocupată de consacrata revistă NAUTILUS, care şi-a schimbat de curând ţinuta. Cu un număr de 47 de texte oferite (19,42% din total), publicaţia reuşeşte, în cele 12 luni de neîntreruptă apariţie, o medie de 3,92 povestiri/număr. În pofida unei mici creşteri cantitative (în anul scifient 2010/2011 venea cu 43 de texte, faţă de care înregistrează acum un plus de 4 povestiri), ea este surclasată de Gazeta SF şi coboară un loc în ierarhie, înregistrând o diferenţă negativă între cotele procentuale: -5,01% (la bilanţul trecut deţinea 24,43%). A fost principalul furnizor de ficţiune speculativă numai în martie 2011, ocupând poziţia a II-a în aprilie, iulie şi septembrie, acelaşi an. Şi în paginile nautile am întâlnit nume deja notorii (Ioana Vişan, Felix Tzele, Alexandru Ioan Despina, Liliana David, Dan Ninoiu, Ştefan Ciobanu, Marian Dumitraşcu, Gheorghe Recheşan, Teodora Gheorghe, Andrei Gaceff), unele ţinând deja de galeria modelelor (Mihail Grămescu, Dan Ursuleanu, Mircea Liviu Goga), alături de autori aflaţi mai pe la început (Cătălin Bizdadea, Cătălin Cofaru, Flavius-Florentin Kiss, Nan Florian, Răzvan Ionescu, Andrei Zorilă, Octavian Coman, Emanuel Grigoras, Andreea B. Dumitraşcu).

În mod surprinzător, pe poziţia a patra se află SFera Online, publicaţie care şi-a încetat complet activitatea începând cu decembrie 2011, înregistrând până atunci alte două hiaturi, în lunile aprilie şi octombrie. Cu toate acestea, a reuşit să ofere, în cele 7 luni de activitate, un număr de 21 de texte literare (8,68% din total), realizând o medie de 3 povestiri/apariţie. Mai mult, în mai, anul trecut, a ocupat locul I în clasamentul de productivitate al lunii, iar în martie a ocupat poziţia a doua, la egalitate, de fiecare dată, cu SRSFF. La finele precedentului an scifient, SFera Online se situa pe prima poziţie de clasament, cu un total de 73 de texte oferite (41,58%) şi o medie de 6,37 povestiri/luna de activitate. Între autori, singurii consacraţi care au contribuit, în perioada analizată, la oferta de proză a SFerei Online au fost altruistul Ovidiu Bufnilă şi Ionuţ Caragea (sub pseudonimul Snowdon King), alături de care s-au aşezat alţi autori cunoscuţi în portal (Ioan Untaru, Sorin Coadă, Cătălin Hidegcuti, Gabriel Iordan-Dorobanţu, Cezarina Adamescu, Adrian Vlad Vicenţiu) sau mai puţin activi, mai ales în perioada recentă (Andreea Maria Ceava, Adrian Sand).

La fel de surprinzătoare este şi clasarea pe ultima poziţie a revistei timişene HELION ON LINE, care, în ciuda aparenţelor, n-a avut nicio întrerupere (numărul de la finele lunii iunie fiind publicat, cu o uşoară întârziere, la începutul lunii iulie, după care a urmat un număr dublu, pentru iulie şi august). Deşi activă pe parcursul celor douăsprezece luni, publicaţia ne-a oferit numai 19 texte literare (7,85% din total), cu o medie de 1,58 povestiri/luna de activitate. Faţă de precedentul an scifient, HELION ON LINE înregistrează o foarte uşoară creştere cantitativă (realiza, la sfârşitul lui februarie 2011, 18 povestiri, deci acum e în câştig cu una), dar şi o scădere de cotă procentuală (-2,38%, de la 10,23%, la valoarea de acum). Media pe luna de activitate scade şi ea foarte puţin, cu 0,06%, aşa încât putem totuşi conchide că, în termeni reali, oferta de proză a revistei bănăţene se păstrează la acelaşi nivel ca şi în precedentele 12 luni, coborârea sa de pe treapta a 4-a pe a 5-a fiind o consecinţă directă a creşterii ofertei publicaţiilor concurente. Între autorii colaboratori, recunoaştem nume sonore sau deja populare în fandom (Florin Pîtea, Gheorghe Săsărman, Mircea Pora, Costel Baboş, Ştefana Cristina Czeller, Balin Feri, Felix Tzele), alături de care ne sunt propuse şi figuri mai puţin notorii sau chiar cvasinecunoscute, dar, în unele cu cazuri, cu lucrări izbutite (Alexandru Pleşa, Alexandru Marinescu, Mircea Boboc, Mircea Băduţ, Mihai Murariu, Cristian Vicol, Luminiţa Valentina Manole, Bogdan Cazacu, Coralia Ţăranu-Hofnar).

Intenţionam să evidenţiez povestirile care, publicate fiind în anul scifient 2010/2011, au fost republicate şi în acest ultim interval de 12 luni. Gândindu-mă mai bine, cred că o asemenea statistică nu ar avea prea mare însemnătate, întrucât o parte a acestor povestiri au mai fost, în mod evident, publicate şi în anii trecuţi, fie în cărţi şi reviste tipărite, fie în mediul electronic. Până la urmă, creşterea este una cât se poate de palpabilă, iar ăsta-i un lucru bun. 🙂

Acestea fiind zise, sperăm că ne vom învrednici, ca mai an, cu o analiză a temelor şi ideilor folosite de autori, spre a vedea dacă unul sau altul din subgenuri au câştigat sau au pierdut teren. Uneori, cifrele pot să spună poveşti surprinzătoare. Sau doar să satisfacă unele curiozităţi mărunte.

Până atunci, să avem cu toţii parte de sănătate! Iar dacă se poate, să ieşim şi din criză… Dacă se poate… 😉

Anunțuri

27 Responses to Al doilea an de ficţiuni: 1.Privire statistică

  1. Eugen spune:

    Mulţumesc Mircea, articolul tău mă bucură şi mă linişteşte. Observ că „hegemonia” Gazetei este un concept SF 🙂 pentru că deocamdată, în viitorul previzibil, SRSFF „face cărţile”!

    • :)) ar fi fost culmea, și grav, dacă nu se întâmpla asta 😉

      • Eugen spune:

        N-ar fi fost grav. Pentru că nu aveam în scop să fim primii. Dar pentru că s-a întâmplat – punând la treabă doar resursele existente, ne bucurăm. 🙂

    • mirco67 spune:

      În locul celor ce apără meterezele SRSFF, n-aş fi atât de liniştit. 🙂 În mod cert, proiectele în derulare ale Asociaţiei şi resursele sale (nu mă refer, în primul rând, la cele materiale) conferă un avantaj cert. Dar viitorul previzibil se poate schimba pe neaşteptate.

      Oricum, concurenţa este cât se poate de binevenită. 🙂 „Consumatorul” are numai de câştigat. Iar ambiţiile încinse dau roade bune şi îmbelşugate.

      Vivat, crescat, floreat corporatio! 🙂

  2. 1. Dupa doi ani, n-ai putea sa faci analizele anuale avind in vedere anul calendaristic? Ar mai fi de folos si altora. Adica toti cei care se ocupa de exegeza sefista ar avea de cistigat, ar fi un ajutor si pentru cei care acorda premii anuale si se apleaca asupra prozei scurte. Stiu ca e aiurea sa intri pe blogul omului si sa-i spui de ce scrii tu despre ce vrei si nu despre ce vreau eu? E doar o sugestie. Care, cred eu, iti va face blogul mai de ajutor (altora, e drept; dar cei care scriu, cum stii prea bine, o fac pentru altii, nu pentru ei).
    2. Daca tot nu conteaza ISSN-ul si aparitia compacta sau pe parcurs… exista vreo explicatie pentru care nu este avut in vedere blogul Moshul SF? Are rubrici, publica proza inedita… ce-i lipseste?
    3. Nici o vorba despre debuturi? Poate ar fi nimerit sa identifici debuturile, sa stim cum stam si la acest capitol. Asta ne va spune daca sefeul romanesc are un viitor si poate, cine stie, cindva se vor da si niste premii pentru debut.
    In rest, felicitari pentru stradanie si pentru instrumentul pe care-l oferi celor care se ocupa si cu vorbitul despre sefeul romanesc. Iti doresc din toata inima ca aceste pagini de blog sa nu fie pagini lipsa din creatia scriitorului Mircea Coman.

    • Eugen spune:

      Şi aş mai adăuga: dacă poţi să dai şi note prozelor pe care le analizezi, pentru a putea face o ierarhizare calitativa a lor, tot pentru premii şi pentru diferenţierea calitativă a site-urilor. Ştiu că nu suntem la cursul de literatură, dar mai ştii… Dar deja mă gândesc – ar trebui să strângem sponsori şi să-ti facem o slujba full-time de analiză sefistică.
      O glumă bineînţeles 😉

      • mirco67 spune:

        Hmmm… „Premiile Scifientland”… 😉

        Dacă tot s-ar strânge nişte bani, poate ar fi mai bine ca numele angajatului să fie Mircea Opriţă sau Cătălin Badea-Gheracostea. 🙂

    • mirco67 spune:

      Stimate maestre,

      Încerc să răspund punctual:

      1.Ideea unui bilanţ pe an calendaristic mă preocupă deja, deci, în această privinţă, gând la gând, cu bucurie! La 1 ianuarie, în finalul cronicii „Ficţiuni de la-nceput”, încercam o statistică sumară, în acest sens. Se poate ca următorul bilanţ anual să fie în ianuarie 2013. Dar se poate şi ca o majoritate creată prin consultări între principalele insule sefiste să stabilească Romcon-ul, cu regularitate, în a doua jumătate a lunii martie sau cel târziu până la 30 aprilie, caz în care „calendarul scifient” s-ar potrivi foarte bine.

      2.„Moşul SF” publică proză de bună calitate, selecţionând în general autorii, căci, după câte am observat, preferă numele mari sau cel puţin pe cele confirmate, măcar recent. Nu-i lipseşte chiar nimic, până la urmă, dar judecarea sa după criterii „de productivitate” mi s-ar părea mult prea nedreaptă. E un blog admirabil, susţinut însă de o singură persoană, care nu poate concura cu o întreagă echipă redacţională. Poate că s-o găsi cineva să facă o statistică şi a blogurilor cu profil SF, un clasament, cine ştie? 😉 Pe de altă parte, atunci când am fixat subiectele monitorizării, „Moşul SF” nu exista. În primul an a dispărut „Pro-Scris”, dar a apărut imediat „Gazeta SF”. Între timp a ieşit din scenă şi „SFera Online”. Ca să păstrăm proporţiile, mă gândeam să o înlocuiesc cu „SUSPANS”, fiind organizată redacţional şi având între rubrici şi una de proză românească online, tot în aria ficţiunii speculative. Puţin mai „off topic”, nu doresc să neg importanţa codificării de publicaţie serială, deci nu subscriu afirmaţiei că „nu conteaza ISSN-ul”. Am decis ca în acest cadru să numesc toate locaţiile web vizate cu termenul generic „publicaţii”, ţinând până la urmă cont de ceea ce le aseamănă, nu de ce le deosebeşte.

      3.Debuturile nu sunt tratate foarte distinct, e adevărat, dar numele autorilor recent ieşiţi la rampă sau aflaţi în căutarea primelor confirmări sunt grupate, până la urmă, separat, pentru fiecare „publicaţie” în parte.

      În mod cert aceste pagini de blog sunt pagini lipsă din creaţia scriitorului Mircea Coman, dar poate că fărâma de organizare pe care voi izbuti (sau nu) s-o aduc în plus prezentului sefist, prin consolidarea unui model de platformă apreciativă, desigur, perfectibil, va conta în final mai mult decât câteva povestiri. Puţinele proiecte literare, majoritatea începute în 2010 şi în primul trimestru al lui 2011, mai au mult până la liman. Stagnarea lor e cauzată însă mai mult de atmosfera socială barbară în care ne afundăm cu toţii, din pricina unor „politicieni” care n-au nicio legătură cu noţiunea de stat, găsind de cuviinţă să ne împovăreze până peste poate. Această atmosferă mă împiedică zilnic să găsesc acea stare „de creaţie” necesară pentru a scrie. Şi atunci încep să fac statistici. Ca să nu stau degeaba. Ca să nu mă duc la cârciumă. Ca să nu o iau razna.

      Până la urmă, în tot ce fac, e loc şi de (mult) mai bine…

      • Să răspund și eu punctual.
        1. Indiferent cînd va avea loc un Romcon sau altul, premiile se vor da pe an calendaristic, ca în toată lumea. Sper.
        2. E cam sofisticată explicața care, de fapt, nu prea explică absența Moshului SF din analiza lunară a textelor. Și ce dacă își alege autorii pe care-i publică? La urma urmei orice revistă își alege colaboratorii și textele. Ce nu alege refuză. Sînt reviste care lucrează numai pe bază de invitații, unde nu se trimit texte pur și simplu. Mă refer la reviste în general, pentru că, nu-i așa?, nu facem reguli care să se aplice numai la cele 4-5 publicații care apar în prezent. Cînd ai fixat subiectele, în 2010, nici Gazeta SF nu exista. Și a intrat în sfera ta de interes în momentul în care a apărut pe piață. Moshul e singur și nu poate concura cu o redacție întreagă? Cîți membri are redacția Nautilus? Dar a SRSFF? Vorbești de Suspans… cîți membri are redacția Suspans? Și-apoi, hai să vedem despre ce/cine vorbim: Ștefan Ghidoveanu de unul singur e mai calificat ca editor decît redacții cu 7 inși care au ajuns să facă reviste/publicații cu o jumătate de a sau un an în urmă. Cît despre ISSN… ori e indiferent dacă au sau nu ISSN, ori nu subscriu la nu contează ISSN-ul… ceea ce înseamnă că are importanță. Dar aici, mă rog, fiecare cu criteriile lui. Și eu am făcut 4 ani o revistă online fără ISSN. Numai că aia se întîmpla în 2000-2004, nici nu știu dacă știam ce-i aia ISSN atunci.
        3. Eu mă refeream la debut-debut. Pentru că în biografia oricărui scriitor va exista un rînd în care se va spune că a debutat cu povestirea CUTARE în revista X, nr.Y, anul AAAA. Deși asta ar trebui s-o aibă în vedere în primul rînd publicațiile, să menționeze debutul. În lipsa evidențierii în revista respectivă, cronicarul n-are de unde să știe ce și cum. Eventual invers, poate depista că un debut declarat ca atare nu e chiar debut.
        * Și cu asta am încheiat, pentru că n-am de gînd să te conving de nimic, tu ești stăpînul criteriilor tale. Am schimbat doar niște idei.
        ** Eu tot sper ca scriitorul Mircea Coman să scrie, fie și în ciuda condițiilor socio-politico-etc. Pentru că șirul politicienilor incompetenți este nesfîrșit. Viețile noastre sînt însă limitate.

  3. Cătălin Cofaru spune:

    Felicitari pentru complexitatea analizei facute!

  4. […] articolul lui Mircea Coman, m-a apucat un chef de statistică similar celui din articolul acesta. Şi tot despre Gazeta SF am […]

  5. Ben Ami spune:

    pe NAUTILUS, SRSFF, HELION ON LINE şi Gazeta SF poate publica oricine, oricand are o poveste buna.
    Mosul Sf cere el singur povesti pe care mai doreste si exclusivitate fara sa ofere compensatii materiale. Sa fim seriosi… e doar o gluma de blog pe care ORICE COMENTARIU ALTFEL decat in ton cu cel al proprietarului este taxat cu ban.
    In viata reala asta nu-i decat CIUMEGEALA.

    • mirco67 spune:

      Dai tare, tatăle… 😉

      Dincolo de toate, „Moşul SF” e un blog. Pe care nu l-aş putea „judeca”. Nu poţi transforma un om într-o revistă. Şi pe urmă, eu sunt eu, iar GHIDOVEANU e GHIDOVEANU. Toute proportion gardée. 🙂

  6. Oliviu Craznic spune:

    Eu v-am tot felicitat, asa ca nu mai insist la capitolul asta, mai ales ca am mentionat de fiecare data si de ce anume va felicit, si ce parere am despre contributia dvs. la dezvoltarea literaturii fantastice romanesti:)
    Nu ramane decat sa adaug ca Premiile Scifientland ar fi o idee FOARTE buna, fie ca ar fi onorifice, fie ca ati gasi un sponsor oarecare. Maestrii Oprita si Gheracostea dau deja premii, asa ca angajarea lor nu ar fi necesara:). Totusi, eu nu as opta pt note, fiindca imi vine f greu sa cred ca se poate face o diferentiere reala intre un text de nota 9 si unul de nota 8, ca sa nu mai vorbesc de note gen 8,7 si 8,8. Dar este doar opinia mea. Cred ca ierarhizarea se poate face cam in genul Textele lunii 1.2.3., tinandu-se cont de acest aspect la Premiile Scifientland. Unde un premiu pt debutanti ar fi ideal, pe langa cel pt Cele mai bune povestiri.
    Dar cum zicea si Mike mai sus, stiti dvs. mai bine ce vreti sa faceti pe blogul dvs.:). Indiferent de decizie, spor!

    • mirco67 spune:

      Am greşit, dragă domnule Oliviu. N-ar fi trebuit să folosesc „sau” între numele maeştrilor. Dacă stau o clipă să mă gândesc, ar fi minunat să existe un juriu naţional din care să facă parte şi Mircea Opriţă, şi Cătălin Badea-Gheracostea, şi Lucian-Vasile Szabo, şi Michael Hăulică, şi Radu Voinescu, şi Ovidiu Petcu, şi Victor Martin, şi Viorel Pîrligras, şi nu numai ei, dar dezbăraţi cu toţii de cămăşile de zale în care îşi apără „feudele”. 🙂 E loc destul sub soare… Scifientland e doar un blog. Iar autorul său nu-şi doreşte hegemonia. 😉 Crede că e mai important ca fenomenul să crească, pentru a face loc la masă tuturor celor care îşi doresc sincer asta. Există un proverb unguresc, pe care mi l-a tradus cineva, cândva. Nu l-am reţinut niciodată în limba de origine, însă am ţinut minte traducerea, stângace, neliterară, dar sinceră: „Într-un loc mic, mulţi oameni buni încap!” 🙂

      • Oliviu Craznic spune:

        Perfect de acord:). Asta ziceam si eu. E loc pt toata lumea.
        Cu drag si stima,
        Oliviu Craznic

  7. Eugen spune:

    Michael, as vrea sa te contrazic prieteneste, in doua trei puncte. Cand ceri ceva de la un independent care face munca de voluntariat, trebuie sa fii pregatit sa oferi ceva, macar o sponsorizare. Tu te gandesti la premii pentru altii. Eu ma gandesc la premii pentru cei care fac munca. Pe urma ar fi exagerarea cu redactii de 7 oameni. Cand ma uit in jurul meu in redactie, parca nu vad atât de multi oameni. Daca am fi doi, tot ar fi bine – dar bine ca-mi amintii, Catalin Cofaru e redactor permanent la Stiri ;). Oficial.
    Nu cred ca in redactia Nautilus sunt 7. Poate or fi tot atati cati sunt in redactie la Galileo. „Sapte” să zicem 🙂 . Propunerea cu notele era evident o gluma. Aceea era gluma, pentru ca evaluarea unor texte literare e subiectiva prin definitie. Evaluarea cea mai buna e data de reactiile multor cititori, mereu si mereu altii, care se apropie de text si nu-l lasa imediat.

  8. Eugen, nu știu exact la ce te referi cînd vorbești despre premiile pentru alții și/sau pentru cei cu munca. Nu pe numărul 7 ar fi trebuit să cadă accentul acolo. Reformulez: Mircea a zis că Moshul SF este „susţinut însă de o singură persoană, care nu poate concura cu o întreagă echipă redacţională“ – și voiam să-l contrazic, spunîndu-i că Ștefan, de unul singur, e mai calificat decît o echipă redacțională formată din oameni care de-abia s-au apucat de treaba asta cu publicațiile. În rest, știu că redacțiile noastre nu-s prea numeroase, asta ziceam și eu cînd pomeneam de Nautilus, de Suspans…
    Încercam să-i argumentez lui Mircea că e cam firavă explicația lui (care pare a fi mereu alta, doar-doar o nimeri-o) pentru care nu ia în seamă și prozele publicate de Ștefan pe blogul lui, că despre prozele alea e vorba, nu despre blog și nici despre Ștefan, așa cum atunci cînd comentează textele din Nautilus nu judecă nici Nautilus, nici pe Marian Truță, la fel cu celelalte publicații.
    Am înțeles că din motive personale nu vrea să analizeze textele alese și redactate de Ghidoveanu. Ei, nu-i bai! Să sperăm că acele texte (sau măcar o parte) vor apărea într-o antologie și le va comenta cineva.

    • mirco67 spune:

      Sunt nepoliticos. Iarăşi. Mă bag într-o discuţie… Sper să fiu iertat, căci e vorba, la un moment dat, şi despre mine. Voiam să vă răspund, stimate maestre, că n-am avut nici măcar o secundă impresia că domnul Ghidoveanu n-ar fi mai calificat decât unele redacţii. Explicaţia pentru care am ales să nu vorbesc de povestirile „Moşului SF” este însă clară şi nu ţine de faptul că „la mine pe blog fac ce vreau”. În precedentele 12 luni de care m-am ocupat, Ştefan Ghidoveanu a publicat 18 povestiri, selecţionând autorii. Între semnatari se numără Dan Doboş, Lucian-Vasile Szabo, Cristian Mihail Teodorescu, Florin Pîtea, Ana-Maria Negrilă, Marian Coman, Ana-Veronica Mircea, Adrian Buzdugan etc., numele foarte noi fiind Alexandru Ioan Despina (prezenţă foarte activă în peisajul sefist actual) sau Raluca Băceanu (care are câteva cărţi publicate). Între ei, Ştefana Cristina Czeller, Oliviu Crâznic, Narcisa Stoica, Roxana Brînceanu, şi Balin Feri, care nici ei nu mai trebuie „introduşi”. 🙂 Numărul de povestiri ar fi plasat însă blogul pe ultimul loc, după HELION ON LINE, şi chiar după SFera Online, care a încetat să mai funcţioneze din decembrie 2011, şi nu ştiu dacă domnul Ghidoveanu ar fi fost mândru de asta. Un blog rămâne un blog, indiferent cât de calificat este cel care-l face. Mi s-ar fi părut nedrept să compar „Moşul SF” cu cinci reviste, ca să văd în final că pierde la puncte, deşi impresia artistică l-ar fi cotat foarte-foarte sus. Mi s-ar fi părut cu atât mai nedrept cu cât, dacă s-ar face un clasament ar blogurilor SFFH româneşti, „Moşul SF” ar fi indiscutabil primul, apoi ar urma vreo 20 de locuri libere, şi abia pe urmă s-ar aşeza şi ceilalţi.

      Poate că ar fi bine să spun câte ceva şi despre acele povestiri, pentru că sunt cu toatele de calitate cel puţin peste medie, majoritatea fiind bune şi foarte bune, dar nu cred că e nimerit să le amestec în contextul „urmăririi” eşantionului de publicaţii online. Am mai spus şi cu alte ocazii că nu mi-am propus să comentez toată ficţiunea speculativă românească ce apare pe Internet. Mi-ar fi peste poate. Am ales doar anumite locaţii, pe care le-am considerat suficient de asemănătoare ca să le pot compara şi în acelaşi timp destul de active. Îmi pare rău dacă limitele mele nu sunt pentru toată lumea mulţumitoare.

  9. Am înțeles, tu vorbești despre cifre, statistici și clasamente, eu credeam că vorbim despre povestiri. OK. Scuze că am înțeles altceva și că m-am băgat în vorbă. Dacă nu ziceai treaba aia cu „având în vedere în primul rând structura lor împărţită pe rubrici, indiferent dacă au sau nu ISSN sau dacă întregul conţinut este afişat la aceeaşi dată sau este oferit pe întreg parcursul lunii“ probabil nu aduceam în discuție blogul lui Ștefan. Într-adevăr, e vorba despre cantități.

    • mirco67 spune:

      Nu-i vorba numai despre cantitaţi. E vorba de a prelucra şi din punctul ăsta de vedere un material care se acumulează în decurs de un an. Obiectul acestor „monitorizări” e format însă din site-uri web cu formă şi organizare de publicaţii, nu bloguri. Paragraful la care vă referiţi cu citat vrea să spună, şi sunt sigur că înţelegeţi, că nu am ţinut cont în toată această „urmărire” de amănuntele care, până la urmă, nu fac diferenţa. Îl reiau în întreg: „Le socotim pe toate publicaţii, având în vedere în primul rând structura lor împărţită pe rubrici, indiferent dacă au sau nu ISSN sau dacă întregul conţinut este afişat la aceeaşi dată sau este oferit pe întreg parcursul lunii.” Nu înţeleg de ce insistaţi asupra acestor amănunte irelevante, şi nici de ce secţionaţi fragmente din cele scrise de mine scoase uşor din context. Ironia este cu totul gratuită în condiţiile în care oricine poate să vadă, citind articolul, că n-aveţi dreptate.

  10. Eugen spune:

    Eeeh, Maicule, cu ironia ta fina. Nu cred ca-i sar in aparare lui Mircea – n-are el nevoie de asa ceva. Dar gandeste-te ca cei peste sa zicem 1000 de cititor de SF s-ar uita numa pe bloguri care publica o proza pe luna… cred c-ar muri de plictiseala. Si daca s-ar uita toata luna, numai la 5 proze, s-ar plictisi aproape la fel de repede. Asa ca, te rog, nu te preface ca revolutia digitala nu a trecut peste Romania, sustinand ca publicatiile online tre sa freamete batand pasul pe loc o luna intreaga, doar ca sa nu intreaca publicatii mai micute, dar „extraordinare” calitativ, dar care posteaza tot cand le vine materialul la indemana.
    Cat despre prozele de pe blogul Moshului, nu le-as lauda atat de tare, exceptie facand Dan Dobos si inca vreo doi-trei.

    • mirco67 spune:

      N-ar trebui pierdut din vedere că, între 29.08.2011 şi 12.10.2011, pe blogul „Moşul SF” nu s-au publicat povestiri. Ca simplu cititor, m-aş bucura tare dacă maestrul Ghidoveanu ar gira cu experienţa şi flerul domniei-sale rubrica de proză a uneia din revistele electronice de profil. Ar fi evident că acea rubrică ar avea numai de câştigat dacă povestirile publicate ar fi mai întâi trecute printr-un asemenea filtru. Dar, oricât de tare mi-aş dori asta, sunt conştient că puţinul timp liber nu i-ar permite. Poate că tocmai de-asta a ales să publice proză selectiv, pe blogul domniei sale.

      În privinţa calităţii prozei în cauză, cred că domnul Lenghel este totuşi foarte exigent. 🙂 În opinia mea, povestirile sunt oricum peste media celor publicate anul precedent în cele cinci reviste „urmărite”, medie trasă în jos de faptul că destule povestiri apărute folosesc o limbă, să zicem, neîngrijită sau sunt redactate stângaci.

  11. N-am zis că blogul lui Ștefan ar fi etalon pentru publicațiile SF și aș aar trebui să fie acestea, cu o poveste pe lună. Nici că poveștile de acolo sînt grozave. Mă miram doar că nu sînt luate în considerare, asta în lipsa unor criterii de eligibilitate declarate.
    Dar văd că tu îmi tot găsești scopuri ascunse pentru tot ce fac, indiferent cît de simplu este demersul. Sau poate doar mie mi se pare simplu.

    • mirco67 spune:

      Aţi spus că „Ștefan, de unul singur, e mai calificat decît o echipă redacțională formată din oameni care de-abia s-au apucat de treaba asta cu publicațiile.” E de dorit, desigur, ca întreaga redacţie a oricărei reviste să fie alcătuită din oameni cât mai bine calificaţi. Totuşi, un grup de inşi mai puţin calificaţi pot construi o revistă, în vreme ce unui singur om, oricât de calificat, îi va fi foarte greu. 🙂

      Povestirile sunt OK. Eu am perceput publicarea selectivă a acelor texte pe respectivul blog tot ca pe un gest de „eşantionare”, menit să arate ceva. Cred că „antologia virtuală” a domnului Ghidoveanu este o radiografie a ceea ce reuşeşte să fie acum SF-ul românesc în întregul său, ţinând seama nu doar de mersul actual, ci şi de temeliile solide (zic eu) ale genului, căci unele texte sunt scrise cu ani în urmă de autori mai mult decât consacraţi. Este un amestec interesant care arată de unde s-a plecat şi unde s-a ajuns, şi totul e făcut de mâna unui jurnalist cu multă experienţă. Povestirile publicate acolo spun toate la un loc o poveste dincolo de conţinutul fiecăreia. Luându-le la ochi, aş fi fost ca un elefant într-un magazin de porţelanuri.

      Pentru locaţiile web urmărite, şi implicit pentru povestirile lor, nu există alte criterii de eligibilitate afară de deschiderea egală (nu selectivă) pentru toţi autorii şi o audienţă largă, pe cât posibil naţională. Scopul a fost de la bun început să aleg un eşantion reprezentativ, pentru a putea trage concluzii cu o valoare de generalitate cât mai ridicată. În primul rând eu aş fi vrut să aflu care e mediana calitativă şi productivă a ficţiunii româneşti de speculaţie de pe web.

      Şi mie mi s-a părut, de data asta, că vă mai frământă şi alte gânduri afară de cele pomenite explicit. Poate m-am înşelat. Suntem cu toţii mai supăraţi decât trebuie? Nu e cazul.

  12. Eugen spune:

    Dar deloc, dragă Michael, nu caut chiar peste tot 😀 . Dar stii cum e. Cand scrii poti doar sa speri ca starnesti imaginatia cititorului. Exact ce va va gandi el cand citeste, nu o sa stii niciodata dinainte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: