PERIPEŢIILE UNOR EXTRATEREŞTRI OLTENI PRIN MARAMUREŞ ŞI PRIN APUSENI. Ziua Întîi: Capitolul 8

Pe Abrud în jos, pân’ la apa Arieşului

Ieşim din Alburnus Minor deodată cu unda Abrudului, cel scoborâtor către frăţia cu Arieşul. În stânga şoselei, ascunsă între ierburi şi tufe, trebuie că ne ţine companie linia de cale ferată cu ecartament îngust pe care pufăia până nu de mult mocăniţa. Cobora veselă către Cîmpeni, trecea podul de fier peste valea Arieşului şi apuca tot la vale, spre Turda. Înapoi venea ceva mai greu, căci mergea la deal şi, micuţă fiind, se cam opintea. Dar îşi păstra voia bună. Şi astfel a tot călătorit din 1912 şi până în 1998, când cineva a socotit-o nerentabilă. Un ofiţer din arma căi ferate (aflat la comanda unei unităţi cu care am avut onoarea să colaborez pentru restabilirea circulaţiei pe magistrala 9, între Filiaşi şi Turnu-Severin, după dezastruoasele inundaţii din vara lui 1999), iremediabil împătimit după tot ce merge pe şine, îmi spunea că nemţii sunt mari amatori de turism feroviar, fiind dispuşi să plătească bani mulţi (chiar şi zeci de dolari pe kilometru) pentru a se plimba cu trenuri de epocă, mai cu seamă din cele pentru ecartament îngust. Noi le oprim că nu sunt rentabile, tăiem şinele şi le vindem la fier vechi, iar maşinile cu aburi le lăsăm să ruginească tăcute, prin gări uitate de Dumnezeu, ca să-şi facă în ele culcuş guzganii, ori păsările cerului.

La vremea când scriu aceste rânduri, ştiu că traseul mocăniţei de la Turda la Abrud a intrat (sau cel puţin aşa spuneau ziarele prin 6 decembrie, anul trecut) în patrimoniul public, prin grija DJCPN Cluj. Să fie vreun semn că lucrurile se schimbă? Chiar dacă linia va fi să ajungă până la urmă în visteria unui întreprinzător privat, tot va fi mai bine decât să fie măcinată încetul cu încetul de timp şi nimeni să nu se aleagă cu nimica. Dar normal ar fi să rămână în grija statului, care ar trebui să înfiinţeze mai multe mici companii de turism feroviar locale, de preferat în subordinea Ministerului Transporturilor, însă cu management privat. Sunt sigur că astfel de proiecte, bine conduse, ar trage după ele lumea din jur.

Ţinutul Abrudului suferă însă şi în alte privinţe, nefiind încă pregătit pentru un turism de înalt nivel. La trecerea prin Abrud-Sat, de pildă, se văd bine, ca nişte răni uriaşe, vechile halde de steril, cuprinse acum într-un vast şi costisitor proces de recopertare. Uriaşele mormane de reziduuri miniere sunt acoperite cu nesfârşite covoare de folii, peste care se aştern amestecuri aderente de sol preparat, conţinând seminţe ce aşteaptă să germineze. Odată crescută, vegetaţia va împiedica ploile şi zăpezile topite să erodeze terenul. Cu timpul, tot mai bine fixat, câmpul va deveni păşune. Şi va rămâne astfel încă multe secole, căci de altceva nu va mai fi bun.

Vremea prinde a se limpezi încet. Şoseaua unduie blând, urmând firul de vale. Trecem repede prin Dăroaia, sat aflat în administrarea comunei Roşia Montană, încetinim niţel cînd ne apare în dreapta intersecţia cu drumul judeţean DJ742, care duce în inima de aur a Ţării Moţilor, strevechiul Alburnus Maior cel atât de disputat, apoi ne vedem de ale noastre. Nu ne oprim nici în Gura Roşiei, şi nici chiar în Cărpiniş, sat în care a văzut lumina zilei (în cătunul Şoal) Ion Oargă, zis şi Cloşca, şi unde îşi are obârşia familia Şuluţiu, din care s-au ridicat episcopul greco-catolic Alexandru Sterca-Şuluţiu şi tribunul paşoptist Ioan Sterca-Şuluţiu, inventator de bombarde.

Şerpuind printre pâlcuri de păduri, peste care se văd din când în când case de lemn risipite prin fâneţele înălţate la cer, ajungem pe neştiute să lăsăm de-a stânga vechea stradă a Gării din marginea sud-estică a Cîmpenilor, unde se oprea să-şi tragă sufletul mocăniţa cea din alte vremi, apoi trecem agale podul peste Arieş şi facem la stânga.

Am ajuns în capitala Ţării Moţilor.

(Va urma.)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: