Istorie alternativă?…

…Aşa mi s-a părut. Până la urmă, nu ştiu dacă-i de râs sau de plâns… Tare mi-ar plăcea să ştiu şi părerea domniilor voastre…

Anunțuri

15 Responses to Istorie alternativă?…

  1. lili3d spune:

    După cum joacă actorii, cred că e de plâns.
    Mai există istorie?
    Se pare că s-au descurcat mai bine cei care n-au montat camere Web.

  2. Distractiv si amar….

  3. A. Buzdugan spune:

    Cred e cam a opta, a noua „versiune” romaneasca a secventei din Untergang. Prima cred ca a fost aia cu Romania sintetica:
    http://www.trilulilu.ro/LDIR/25aa6c2b571f9a

  4. mirco67 spune:

    Partea proastă e că acum apar nişte reclame exact peste subtitrare. Nu reuşesc să le închid. Voi păţiţi la fel?

  5. Mihaela spune:

    Mie mi s-a parut amuzant pentru ca nu am vazut filmul, nu am vazut alte parodieri ale scenei respective si mai ales pentru ca nu stiu limba germana.
    Interesant e ca Hitler chiar spune ceva asemanator cu „pai cand am dat eu bacu'”, daca intr-adevar am gasit replicile originale.

    De altfel cele mai multe replici din limba romana se aseamana destul de bine cu cele originale. Mi se pare o parodie reusita.
    Nu stiu de ce mi-a venit in minte „grammar nazi” si iata ce am gasit:

    Mi se pare amuzanta si asta.
    Istorie alternativa? Nu stiu ce sa zic. Istoria ne arata ca dictatorii ajung sa fie mintiti. Poate ca tocmai aparitia unui feed-back falsificat provoaca distrugerea tiranilor. E si asta un mecanism de protectie, cred. In concluzie, nu mi se pare plauzibil, dar intr-o lume paralela as spune ca e posibil sa se intample.
    Prin istorie alternativa inteleg lumea noastra schimbata de la un anumit punct din trecut. Prin lume paralela inteleg o realitate diferita de la inceput. Nu imi sunt clari termenii, sper sa ma lamuresc in curand.
    Cat despre evenimentul din realitatea curenta: sunt prea multi factori implicati si comentariul meu nu ar folosi la nimic. Oricum nu mi se pare de plans. Lamentarea nu prea are potentialul de a te impinge mai departe.

    • mirco67 spune:

      Şi soţii ajung să fie minţiţi… Mă rog, o bună parte dintre ei… 🙂 Şi soţiile aşişderea. Şi popoarele de către conducătorii care stau prea mult la cârme. Şi părinţii ajung inevitabil să fie minţiţi de copii. Chiar şi copiii sunt uneori minţiţi de părinţi. Diferenţa e că dictatorii îşi doresc să audă lucrurile alea. Cu orice preţ. Iar oportuniştii simt şi profită. Minciunile se acumulează, zi după zi, până ce realitate dictatorului se rupe de adevărata lume şi devine un soi de univers paralel în care el îşi doreşte cu disperare să trăiască. Lingăii alimentează această realitate virtuală până în ultima clipă, storcând până şi ultima picătură de profit. Când se opreşte muzica e cumplit. Dictatorul se ciocneşte de realitate ca de un zid.

      Realitate diferită de la început? 🙂 … unde se află începutul realităţii?

      • Mihaela spune:

        Mda, cred ca ai dreptate sa compari relatiile, dar am crezut ca este evident ca ma refeream la minciuni sistematice, daca nu chiar sistematizate. Totusi, un dictator e un fel de erou civilizator, el incearca sa schimbe destinul unei multimi. Stie ca e nevoie de timp, are un plan si are mare nevoie de rapoarte corecte. In orice moment trebuie sa cunoasca reactia multimii, rezultatele actiunilor pe care le-a intreprins. Asta ca sa isi poata adapta urmatoarele etape, sa stie cum sa reactioneze. Cat despre dorinta de a auzi minciuni, cui nu ii place sa fie iubit sau macar mintit ca e iubit? Mai ales cand iubeste. Fiindca asa cred, orice dictator e sincer cand spune ca iubeste ceva asa abstract cum e patria/poporul. Bineinteles ca el stie si ce e mai bine pentru obiectul/subiectul iubirii.
        Numai ca subiectul iubirii vrea sa fie liber si metoda sa de aparare este sa minta pana cand, asa cum ai punctat, realitatea dictatorului va diferi substantial de realitatea poporului adorat.
        In fine, nu am suficiente date ca sa discut despre asta, asa ca inchei ca sa nu mai bat campii. Am gandit asa: de peste saizeci de ani Hitler stapaneste lumea si vrea sa fie informat despre tot. Nu imi pot insa imagina ca ar indrazni cineva sa ii spuna ca rezultatele sunt slabe, desi, daca a reusit sa stea asa mult, inseamna ca sistemul functioneaza, deci acea conexiune inversa nu e in totalitate deformata. Ok, sa zicem ca ai dreptate, poate fi si istorie alternativa.:)

      • Mihaela spune:

        Habar n-am unde este inceputul realitatii, nici macar al realitatii mele :D, am insa o imagine din vremea copilariei. Ma gandeam atunci la trei linii paralele, liniile acelea fiind timpurile in care traiau alti oameni, asemanatori, dar diferiti, cu legi asemanatoare, dar diferite (desigur :))).Fiecare linie avea istoria ei. Istoria adica de cand devenisera oamenii constienti, incepusera sa puna intrebari la care nu se poate raspunde si sa gandeasca in imagini. Astea ar fi realitatile paralele.
        Istoria alternativa ar fi asa: fiecare linie se poate ramifica in doua in anumite momente. La randul ei ramura se va desparti si ea in doua la un moment dat si tot asa. Daca alegi una din ramuri, cealalta dispare. Asta nu afecteaza insa existenta liniilor paralele. De fapt nu mai sunt asa paralele fiindca, dupa atatea alegeri, linia dreapta devine franta.
        Se intelege ceva?:)) Cand ai timp, mi-ar placea sa aflu si cum vezi tu. Am zis ca nu imi este clar. Multumesc frumos!:)

  6. mirco67 spune:

    Interesant! 🙂 Dacă alegi una din ramuri, cealaltă dispare… Ceea ce nu-i valabil în cazul universurilor paralele, care pur şi simplu sunt exact la fel ca acesta al nostru… Cum văd eu? Mult mai subiectiv… Fiecare decizie e, în fapt, un punct de bifurcaţie, generator de realităţi paralele. Am de ales între opţiunea A şi opţiunea B. Dacă aleg A, merg pe o ramură, dacă aleg B, merg pe cealaltă, numai că nu dispare nimic. Totul rămâne. Dacă am putea să ne mişcăm în timp la fel ca-n spaţiu am putea să schimbăm oricând lucrurile. Timpul e cel care determină realităţi paralele (istorii alternative), dar el nu curge continuu şi uniform, din trecut spre viitor, ca-n mecanicile newtoniene.

    Cam aşa văd eu, precum Woja, Văzătorul prin Vreme, din Vechiul Oraş Droberin. E un personaj dintr-un vechi text, care a început ca o povestire şi nu se ştie cum va sfârşi:

    „Vedeţi voi, timpul nu e aşa cum cred cele mai multe din fiinţele gânditoare. Ba mai mult, prea puţini îşi apleacă privirea cu băgare de seamă la astfel de lucruri. Dintre ei se aleg într-un târziu şi după multă trudă cei ce reuşesc să vadă adevărul. Pentru ceilalţi, timpul rămâne mereu numai un şuvoi de clipe ce curge misterios, cu aceeaşi iuţeală, din trecut înspre viitor. Dacă iei asta de bună, faptele vieţii tale sunt doar iviri neaşteptate, între care nu există decât legături de taină, tare greu de desluşit. Dacă însă ajungi să pricepi, vei vedea că toate lucrurile şi întâmplările sunt legate întru veşnicie, iar legăturile se fac şi se desfac mereu, după cum vremea le reaşează. Vremea e ca un râu, curgând. În albia lui se-nfrăţesc mulţime de unde şi de şuvoaie, purtând cu ele beţişoare, fire de nisip, vietăţi mai mari sau mai mărunte. În curgerea lui, chiar şi albia-şi schimbă neîntrerupt forma, reaşezând undele, redesenînd şuvoaiele. Tot astfel, şi vremea adună în mănunchiul său timpurile, căci nu există un singur timp, ci mai multe. Mai multe trecuturi, mai multe viitoruri… Viaţa fiecăruia e făcută dintr-o mulţime de noduri, legând în fiece clipă trecuturi şi viitoruri într-un singur şuvoi…”

    În privinţa Universurilor paralele, cred că ai dreptate…

  7. Mihaela spune:

    Se scrie singura? 🙂 Abia astept sa o citesc. Atunci cand va veni vremea ei, desigur.

    • mirco67 spune:

      Îmi place să cred că vremea ei va veni… numai că va trebui să ai multă răbdare… scriu încet, fiindcă îmi trebuie o anume stare ca să fiu şi eu mulţumit de ce scriu. şi starea aia e tot mai greu de atins… 😦

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: