Un an de ficţiuni (I): Locaţii şi povestiri

Întâmplarea face ca în această lună să fi apărut pe blog-fanzinul meu şi cea de-a douăsprezecea cronică de proză speculativă scurtă publicată într-o zonă media web românească de profil deja cunoscută cititorilor mei. Aşadar, a trecut un an. S-a întâmplat ca el să nu fie, în plan personal, unul tocmai uşor, în special la capitolul sănătate, unde am depăşit, pe rînd, câteva episoade despre care nu-mi face plăcere să-mi amintesc. N-a fost uşor nici din punct de vedere profesional, fiindcă activitatea companiei unde lucrez a fost afectată atât de criză cât şi de unele prefaceri interne, nu întotdeauna atent proiectate. În acelaşi timp, au trebuit rezolvate în totalitate şi problemele familiei mele, dintre care, oricât de comozi am fi noi, bărbaţii, unele chiar mi-au revenit. 😉 Depăşirea tuturor acestor dificultăţi lună de lună nu mi se datorează însă în întregime. N-aş fi reuşit să înfirip toate aceste însemnări fără înţelegerea de care am beneficiat din partea familiei, în special a soţiei, căreia scribălitul meu nu i-a dat multe momente de satisfacţie. N-aş fi reuşit să ajung până aici nici fără acel răgaz pe care mi-l oferă naveta zilnică şi călătoriile mele cu trenul în interes de serviciu, răstimp în care găsesc vremea necesară să meditez, să-mi pun în ordine gândurile, chiar să-mi notez în carneţel crâmpeie fugare pe care ulterior să le topesc în rândurile de aici, sau de aiurea. Dar, în primul rând, nu cred c-aş fi reuşit dacă n-aş fi primit toate aceste semne de încurajare din partea voastră, a tuturor celor ce v-aţi ostenit să desluşiţi neghinele gândurilor mele. Nu ştiu cum aş putea să vă mulţumesc pentru asta…

Toată această întreprindere a însemnat până acum lectura (uneori plăcută, alteori în virtutea obligaţiei asumate de a citi până la capăt) a 176 de texte, răspândite în 6 locaţii web, din care au rămas active în prezent numai cinci: Nautilus, Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy, SFera Online, Helion SF, Pro-Scris (din martie 2010 până în iunie 2010, când şi-a încetat, din păcate, apariţia) şi Gazeta SF (cu începere din decembrie, anul trecut). Trei dintre ele sunt practic reviste electronice, cu apariţie lunară, deşi numai două au ISSN, fiind deci recunoscute ca publicaţii. Cele două sunt Nautilus şi Gazeta SF. Cea de-a treia, fără ISSN deocamdată, este însă un nume consacrat, Helion SF, club care scoate una din cele două reviste româneşti de ficţiune speculativă ce mai apar, când şi când, pe hârtie. Deşi nu pot fi numite publicaţii, funcţionând ca magazin on line şi respectiv portal web, site-ul Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy şi SFera Online sunt între insulele active ale arhipelagului nostru ficţional, oferind lună de lună, dacă nu proză scurtă, atunci alte materiale de largă importanţă în fandom. Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy, constituită ca asociaţie cu personalitate juridică (organizaţie nonguvernamentală şi nonprofit, conform OG26/2000, cu modificările ulterioare), derulează în plus şi o serie de proiecte importante pentru scriitorii şi fanii autohtoni.

Analizând mai pe îndelete lucrurile, cea mai mare contribuţie în texte şi-a adus-o, în acest an, portalul SFera Online, aflat în păstoria lui Marian Ţarălungă şi Ionuţ Caragea. Aici au fost postate 73 din cele 176 de povestiri, reprezentând 41,58% din total. Portalul a contribuit cu povestiri în unsprezece din cele douăsprezece luni, excepţia fiind luna noiembrie a anului trecut. Raportând cele 73 de texte la numărul de luni active, găsim că portalul are şi cea mai mare medie: 6,37 povestiri pe luna de activitate, ceea ce nu e rău. Mai mult decât atât, în 8 din cele 11 luni active, contribuţia în texte a fost cea mai importantă, e drept că, în martie şi aprilie 2010 are a împărţi locul unu cu Nautilus, respectiv cu Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy. Din păcate, impresia artistică n-a fost una pe măsura efortului, iar dacă mă pui să rostesc la repezeală două nume care mi-au plăcut mă gândesc la Ovidiu Bufnilă şi la… Stanislav Lacomchin, care însă nu scrie ficţiune speculativă.

A doua poziţie în clasamentul furnizorilor de texte e ocupată de revista Nautilus, care a publicat 43 de asemenea povestiri (24,43%), fiind totodată singura cu apariţie neîntreruptă în toată această perioadă. Cu o medie de 3,58 texte pe lună, ea ocupă şi la acest capitol un meritoriu loc trei. În 5 din cele 12 luni, a ocupat primul loc la numărul de proze publicate, împărţind această onoare cu SFera Online, în martie 2010 şi cu Gazeta SF, în ianuarie şi februarie 2011. La impresia artistică însă, nu cred că greşesc dacă o aşez în vârful ierarhiei. Nume? Cristian Mihail Teodorescu, Liviu Radu, Ciprian Mitoceanu, Ştefana Cristina Czeller, Ioana Vişan, Balin Feri, Aron Biro. Nu, nu e o ierarhie. Pur şi simplu aşa mi-au venit în minte.

A treia poziţie în clasamentul numărului de texte aparţine Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy, unde am putut citi 25 de povestiri (14,20%). Raportate la numai 11 luni de „producţie” (în august 2010 SRSFF a stat o tură), ele dau o medie de numai 2,27 texte pe luna de activitate, cu care se situează abia pe poziţia a patra. În aprilie 2010 a fost principalul furnizor de ficţiune speculativă, împărţind pole-poziţia cu SFera Online. Impresia artistică a fost consistentă, foarte aproape de densitatea nautilă, regăsind cam aceleaşi nume sonore ca şi în revista păstorită actualmente de Marian Truţă. N-aş vrea să omit a-l adăuga la cei deja numiţi undeva mai sus pe Ben Ami, şi asta din două motive: primo – chiar a produs una bucată proză de toată isprava şi secundo – Ben e tare orgolios şi nu mă văd bine dacă, după aşa o reuşită, îl trec la categoria „şi alţii”. 😉 Au mai păţit-o… şi alţii…

A patra poziţie ca număr de povestiri aparţine revistei on line Helion SF, care a contribuit la recolta acestor douăsprezece luni cu 18 texte (10,23%). Luând în considerare şi cele două numere duble (mai-iunie şi iulie-august 2010), putem conchide că revista a avut unsprezece luni active, ceea ce revine la o medie de 1,64 texte pe luna de activitate (penultima). În niciuna dintre cele unsprezece luni nu a furnizat numărul cel mai însemnat de texte publicate. A punctat însă de câteva ori consistent la impresia artistică, prin Lucian Vasile Szabo, Adrian Buzdugan, Florin Pîtea, Ştefana Cristina Czeller, Silviu Genescu, Victor Martin şi alţii.

Cu 11 povestiri (6,25%), adunate însă în numai 3 luni, Gazeta SF ocupă cea de-a cincea poziţie în clasamentul „producţiei” de ficţiune pe perioada analizată. Deşi tânăr, ambiţiosul fanzin a egalat de două ori pe Nautilus la numărul lunar de povestiri (ianuarie şi februarie 2011), împărţind cu acesta locul întâi. Media calculată prin raportul între numărul total al textelor şi numărul lunilor de activitate este una foarte bună, 3,67, ceea ce aduce Gazeta SF pe poziţia a doua!! Impresia artistică e şi ea pe măsura numelor colaboratorilor, fiindcă publicaţia beneficiază de aportul lui Ovidiu Bufnilă, Iulian Iamandi, Sergiu Someşan, Felix Moga, Ben Ami şi alţii.

Ultima dintre publicaţii, dar în niciun caz cea de pe urmă, a rămas Pro-Scris. Cum spuneam, locaţia web nu mai furnizează noutăţi din iunie, anul trecut. Buna şi bătrâna revistă şi-a încetat, de atunci, activitatea. În cele 4 luni cât a strălucit pe cerul fandomului, ea a contribuit cu 6 texte (3,40%), cu o medie de numai 1,50 texte pe lună. N-a fost niciodată în „pole position”. Calitativ însă, a avut de spus multe, în special prin povestirile lui Casian Balabasciuc, pe care mi-aş dori să-l regăsesc şi pe alte locaţii, active în prezent.

Cam acesta ar fi bilanţul statistic al locaţiilor şi povestirilor după un an. El se regăseşte, într-o formă mai sintetică, şi în tabelul următor:

Intenţionez să mă refer într-un articol viitor, tot în luna martie, sper, la autori, teme şi idei, apoi, separat, să fac o „antologie virtuală”, grupând maximum douăzeci de povestiri considerate reprezentative, ţinând cont şi de linkurile rămase active în prezent, fiindcă, din păcate, unele din texte nu mai pot fi accesate, iar altora li s-a schimbat adresa web, din motive tehnice/organizatorice.

Vreau, la finalul acestei prime intervenţii de bilanţ, să fac o urare către toţi cititorii, scriitorii şi editorii noştri, alăturându-mă, cu voia dumneavoastră, şi pe mine printre „andrisanţi”: să fim sănătoşi şi să mergem înainte!

Vă mulţumesc tuturor!

22 Responses to Un an de ficţiuni (I): Locaţii şi povestiri

  1. Stefana spune:

    Din pacate, ultimul an n-a fost usor pentru multi romani, inclusiv pentru subsemnata. Gazeta unde cu unor lucrez a avut parte si ea de lovitura de ciocan a crizei, timpul disponibil pentru proiecte literare tinde sa se transforme intr-o raritate, nivelul de stres existential a crescut la maxim. De aceea, rezonez foarte bine cu postul asta si inteleg efortul depus de tine. Pentru noi, cei care-ti citim insemnarile, chiar conteaza, asa ca mult spor de aici inainte!

    • mirco67 spune:

      Mulţumesc mult de tot, Ştefana, pentru aprecierea ta. E foarte important să simţi că se pune oarecare preţ pe proiectele tale. Sper că vor veni şi vremuri mai bune, în care să putem aloca timp suficient scrisului, lecturii, cronicii literare de gen. Efortul tău de a contribui la supravieţuirea ficţiunii speculative în vremuri ca acestea e mai mult decât lăudabil. Fără tine şi alţii ca tine, care continuă să găsească în ei resurse să scrie, trecând peste greutăţile tot mai apăsătoare ale realităţii de zi cu zi, un blog de genul celui încropit aici nici n-ar putea să existe.

  2. L.D. spune:

    Mulţumiri şi din partea mea pentru efort.
    Cineva spunea că spiritele mari se nasc în vremuri grele.

  3. Sagy, spune:

    M-aţi lăsat fără suflu… Nu pot să spun decât felicitări şi urările pe care mi le doresc şi eu!!!

    • mirco67 spune:

      Dragul meu Sagy, m-aş simţi mult mai bine dacă n-ai mai folosi pronumele ăsta de politeţe. Altminteri, mă bucur pentru fiecare gest de preţuire. Mă ajută mult să merg înainte. Şi nu e vorba de orgoliu.

  4. balinferi spune:

    Articolele tale, Mircea, sunt un motiv în plus pentru mine să scriu. ( Măcar de existenţa unui cititor sunt sigur):)

    • mirco67 spune:

      Exact ăsta e scopul acestor articole. Să determine pe cei ce pot, să meargă mai departe. Să filtreze. Să decanteze. Pe criterii mai puţin comerciale.

  5. Sagy, spune:

    Dacă îmi permiteţi, aţi putea trata separat lucrările debutanţilor faţă de cele ale autorilor consacraţi, cât şi ideeile.
    Dacă era să fie pe bani, mă abonam la articolul „autori, teme şi idei”.
    Multă putere de muncă!

    • mirco67 spune:

      De ce ţi se pare că ideile unui debutant ar fi altfel decât cele ale unui consacrat? Fiecare vede lumea din unghiul său, iar mie, toate aceste viziuni îmi par a avea ceva interesant. Lucrările nu le voi trata oricum decât cu totul tangenţial, fiindcă aş risca să mă repet supărător. Mi s-a părut că o privire de ansamblu a temelor şi ideilor ar putea decela un trend, sau măcar câteva note dominante ale perioadei. Îmi pare rău că nu stăpânesc instrumentele sintetice necesare unei asemenea întreprinderi. Va fi numai o încercare. Chiar dacă nu va izbuti mai nimic, poate va stârni pe vreun critic adevărat să pună lucrurile la punct. Am avea cu toţii de câştigat. Orice părere contează, mai ales cele pe care nu le agreăm de la început…

  6. michael spune:

    Bravo, domnule. La mai multe. Dacă ai putea face o trecere în revistă și a volumelor de proză scurtă… n-ar fi rău.
    O întrebare, dacă se poate: textele din Galileo s-au pierdut pe drum?

    • mirco67 spune:

      Textele din Galileo nu s-au pierdut. Ele beneficiază de un tratament separat, din două motove: că nu sunt toate texte de proză românească (nici aici n-am pus la socoteală pe autorii străini care au mai apărut pe SRSFF şi Nautilus) şi, mai ales, fiindcă apar pe hârtie. Pe de altă parte, în pofida unor comentatori extrem de exigenţi, eu consider că revista de la Millennium Books nu se încadrează în trendul general al ficţiunii speculative de la noi, ci reuşeşte să fie cu mult deasupra, aşa încât nu m-aş grăbi s-o aşez „în pluton”. Am remarcat, ce-i drept, în acest an de ficţiune, o anumită efervescenţă la nivelul publicaţiilor (locaţiilor) web care publică proză, şi o tendinţă evidentă de acumulare şi de creştere calitativă. Dar mai e încă de lucru.

      Volumele de care vorbiţi mă tem că nu le-aş putea trece în revistă. Fiindcă, neputând achiziţiona decât foarte puţine, nu le-am citit. La urma urmei, sunt un biet bugetar…

      • michael spune:

        Acuma ce să mai zic?! Eu mă gîndeam că pui pe-o listă toate textele românești publicate în revistele care apar la noi și… asta e. Oricum, eu nu fac deosebiri între reviste sau între autori (nici măcar între debutanți și restul. Au intrat în horă, atunci să joace cu cei care sînt deja prinși în acea horă). În anumite sitații fac/voi face deosebire între revistele cu ISSN și celelalte, pe care le trec la fanzine (și aici începe o altă discuție despre cine și unde publică). Sorry, dar sîntem în 2011 totuși, un ISSN se poate lua ușor.

      • mirco67 spune:

        Nici eu nu cred că e o deosebire de esenţă între o revistă electronică şi una pe hârtie. Numai că, la noi, în anul ce trecu, a mai apărut şi Helion, la care, din păcate n-am avut acces. Pe de altă parte, mi-am propus dintru început să iau seama numai la povestiri româneşti oferite pe internet. Şi pentru că nu ştiam toate locaţiile care publică aşa ceva, am eşantionat. M-am oprit la acele locaţii care aveau o frecvenţă bună. Pro-Scris a ieşit din scenă, dezechilibrând niţel lucrurile. Dar a apărut Gazeta SF, care pare decisă să rămână.

  7. mirco67 spune:

    S-au corectat câteva mici erori de calcul, care însă nu modifică nimic în ierarhia deja expusă. Cu scuzele de rigoare. Se întâmplă adesea când eşti înghesuit de multe probleme.

  8. Weird Vision spune:

    Multumesc pentru mentionare. Felicitari pentru initiativa si mult succes si putere de munca pentru continuarea proiectului.

  9. Interesant studiu, felicitari pentru travaliu. Cineva de mai dus vorbea de debutanti si consacrati. Eu voi aminti ca sunt multi autori tineri care au nevoie de promovare. Deci fiecare revista are importanta ei.Unii descopera talente, altii le slefuiesc, altii le exploateaza la maxim. Intr-un mozaic cultural, repet, fiecare revista are importanta ei. Important este sa se faca ceva.

    Sanatate si succes mai departe.

  10. michael spune:

    Ei, măcar una am lămurit-o: ai în vedere doar literatura publicată pe net.
    Păi, nu știu ce să-ți urez. Să ai ce citi.

  11. […] oferit pe întreg parcursul lunii. Ca şi acum douăsprezece luni (a se vedea în acest sens postul Un an de ficţiuni (I): Locaţii şi povestiri, apărut la 4 martie 2011), vom cerceta mai întâi cifrele, folosind acelaşi aparat statistic, […]

Lasă un comentariu