Consideraţii privind vârsta genului fantasy (II)

II. Consideraţii privind istoria genului ca şi categorie de marketing literar

Pentru a putea vorbi de genul fantasy ca despre o categorie de marketing literar, trebuie să ne raportăm la o industrie editorială, generatoare şi susţinătoare a pieţei literare, şi totodată beneficiară a capitalului produs de ea. Prima astfel de piaţă s-a cristalizat în America sfârşitului de veac al XIX-lea, şi nu cred că greşim dacă asociem începuturile sale cu cele ale fenomenului “pulp magazines”, care avea să se perpetueze până prin anii ’50, constituindu-se ca pat germinativ al valoroaselor reviste de fantasy şi science fiction de azi.

În amalgamul de genuri vehiculate la începuturi de revistele ieftine de divertisment, ar fi aproape imposibil să decelăm, fără o mult prea laborioasă (şi inutilă) cercetare, (pe care oricum nu ne-am putea-o permite!), dacă întâietatea aparţine unei povestiri science fiction sau fantasy. Putem însă lua în considerare momentele de apariţie a publicaţiilor dedicate unuia sau altuia dintre cele două genuri, ca semn de aşezare temeinică a lor în piaţa literară.

Pagina de limbă engleză a Wikipediei consacrată fantasy, vorbind despre particularităţile genului, (a se vedea în acest sens paragraful “Traits of fantasy”), leagă începuturile literaturii fantasy americane de revista “Unknown”, apărută între anii 1939 şi 1943, editată de celebrul John W. Campbell. Editorul lucra pe atunci şi pentru “Astounding Science Fiction”, apărută iniţial în 1930, sub denumirea “Astounding Stories” şi cunoscută azi drept “Analog”, o prezenţă de succes în peisajul literaturii SF americane.

Desigur că, înaintea revistei “Unknown”, şi alte publicaţii au mai abordat genul fantasy. Cea mai citată în acest sens este revista “Weird tales”, apărută între martie 1923 şi septembrie 1954, cu un total de 279 de numere, dar ea nu a fost dedicată exclusiv genului fantasy, având şi un consistent conţinut horror, ca şi astăzi. În anii care au urmat, s-a încercat de mai multe ori revitalizarea ei, dar, până în 1988, succesul s-a lăsat aşteptat. În schimb, în 2009, la Worldcon-ul ţinut la Montreal, “Weird tales” a obţinut primul său Hugo.

Cu patru ani înainte de apariţia “Astounding Science Fiction”, în 1926, Hugo Gernsback tipărise “Amazing Stories”. La acea vreme, el avea deja experienţa editorială de succes numită “Modern Electrics” (1908-1913), mică revistă adresată radioamatorilor, în care, începând cu numărul din aprilie 1911, inserează povestiri de ficţiune tehnologistă (technology-based fiction stories). În acelaşi an, micuţa revistă ajunge la 52.000 de exemplare vândute. Pornise în 1908 de la 2.000 de exemplare!…

Nu avem motive să punem la îndoială exactitatea datelor istorice de pe Wikipedia. Considerând cele de mai sus, găsim că SF-ul american beneficiază de o consistentă prezenţă publicistică, (vânzare de proză scurtă în revistă dedicată genului), încă din 1926. Genul fantasy se cristalizează în schimb la acest nivel abia după 13 ani, dacă e să luăm în considerare “Amazing Stories” versus “Unknown”. Dacă este să comparăm prezenţa în reviste nededicate, tot găsim un decalaj de 15 ani în favoarea SF-ului, ţinând seama de textele literare publicate de Hugo Gernsback în “Modern Electrics” versus cele fantasy, câte vor fi fost ele, publicate în “Weird tales” cea de la începuturi.

Cu toate că datele cronologice arată că „marfa” numită fantasy este aşezată cu mai bine un deceniu mai târziu decât „marfa” numită SF în piaţa literară cea mai dinamică din lume, la scara istoriei literare contează mai puţin. Un deceniu de comerţ literar nu înseamnă aproape nimic pe lângă cei aproape o sută cincizeci de ani în care aceste două genuri au slujit indubitabil umăr lângă umăr în teribila armada a fantasticului literar. Mai interesant ni se pare faptul că perenitatea revistelor dedicate genului fantasy este mai scăzută înainte de perioada Tolkien, pentru a creşte considerabil în perioada post-Tolkien, ceea ce îl reconfirmă pe autorul „poveştii” Stăpânul Inelelor drept cel mai important scriitor de fantasy din toate timpurile.

Anunțuri

One Response to Consideraţii privind vârsta genului fantasy (II)

  1. […] său fârtat fantasy (am mai vorbit în Consideraţii privind vârsta genului fantasy (I) şi în Consideraţii privind vârsta genului fantasy (II) despre asta). Cifrele vânzărilor atestă azi fără tăgadă că fantasy a depăşit […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: